Președinția bulgară a Consiliului UE. Care sunt prioritățile şi punctele sensibile?

Pe 1 ianuarie 2018, Bulgaria a preluat pentru prima dată în istoria sa președinția Consiliului Uniunii Europene (PRES BG), într-o perioadă plină de provocări în ceea ce privește construcția viitorului Uniunii.

România şi Bulgaria în spaţiul Schengen? 

Conform sondajelor din luna ianuarie, 76% dintre bulgari consideră PRES BG un eveniment important, percepţia publică completând voinţa politică de a face din prima preşedinţie bulgară a Consiliului un eveniment de succes.

Lilyana Pavlova, Ministrul Dezvoltării Regionale și Lucrărilor Publice din Bulgaria

„Bulgaria este pregătită pe deplin pentru preşedinţia Consiliului UE. Am început cu ştacheta ridicată. Există multe aspecte pe care le vom aborda – dezbaterea pentru viitorul Europei, bugetul Europei şi viitoarea politică de coeziune. Cel mai fierbinte este subiectul migraţiei şi al securităţii. Am insistat ca preşedinţia bulgară să fie o preşedinţie balcanică. Poate că suntem cei mai săraci, stigmatizaţi ca cei mai corupţi, însă putem schimba acest clişeu pentru noi”, a declarat ministrul pentru preşedinţia bulgară a Consiliului UE, Liliana Pavlova.

Ministrul de externe rus negociază la Washington

Prioritățile președinției bulgare sunt determinate de mottoul său: „Puterea stă în unire”, care este și mottoul de pe stema Republicii Bulgaria. PRES BG va coopera cu partenerii săi pentru unitatea dintre statele membre și cu instituțiile UE, pentru a oferi soluții concrete în vederea construirii unei Europe mai puternice, mai sigure și mai solidare. Pe parcursul următoarelor 6 luni, PRES BG se va axa pe patru domenii-cheie: viitorul Europei și tinerii, Balcanii de Vest, securitate și stabilitate și economia digitală.

Prim-ministrul Bulgariei, Boiko Borisov, a recunoscut că prioritatea PRES BG este să păstreze unitatea UE, în condiţiile în care euroscepticismul şi populismul sunt elemente tot mai prezente în dezbaterile publice. Pentru bulgari însă cel mai important obiectiv, dincolo de a demonstra că sunt un stat membru capabil să facă faţă unei Preşedinţii a Consiliului UE, va fi capacitatea de a influenţa avansarea integrării europene a statelor aflate în Balcanii de Vest.

Primul ministru al Bulgariei, Boyko Borisov şi Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker

Pe parcursul celor 6 luni, Bulgaria va încerca să evite implicarea în subiecte delicate ale Uniunii. Borisov a avut o conversaţie telefonică cu prim-ministrul Poloniei în care îl asigura pe acesta că Bulgaria va fi un mediator neutru în privinţa articolului 7.

În discursul său de inaugurare a PRES BG, Borisov a părut că se distanţează de subiect. Un alt punct sensibil pentru PRES BG va fi subiectul abolirii sancţiunilor UE împotriva Rusiei, pe care oficialii de la Sofia spun că nu îl vor aborda şi vor încera să îl paseze preşedinţiei austriece. Atât Bulgaria, cât şi Austria sunt recunoscute ca state membre care dispun de relaţii controversat de bune cu Federaţia Rusă.

Cel mai lung turneu al unui preşedinte american

Totodată, Borisov a promis că va menţine tonul ferm al Uniunii Europene în negocierile privind Brexit, într-o încercare de a păstra unitatea UE în această chestiune şi de a evita ca unele state membre să poarte discuţii bilaterale cu
Marea Britanie. Colegiul Comisarilor s-a aflat la Sofia pentru startul PRES BG, unde, în cadrul unor ședințe comune Comisia Europeană – Guvernul bulgar, urmate de o sesiune plenară, s-au discutat trei teme de interes majore pentru UE:

• relații externe, securitate și apărare, migrație și justiție;
• o Europă incluzivă și durabilă, mai aproape de cetățenii săi;
• o Europă competitivă, inovatoare și digitală.

De asemenea, Angela Merkel s-a aflat în acest weekend la Sofia, pentru a discuta cu Boiko Borisov priorităţile preşedinţiei bulgare a Consiliului UE, cum ar fi reforma politicii privind azilul şi migraţia, dar şi despre aderarea ţărilor din
Balcanii de Vest la UE şi relaţiile UE cu Turcia.

Angela Merkel şi Boyko Borisov la Sofia

Pentru un stat membru ca Bulgaria, care la 10 de ani de la aderare încă este privit drept cel mai corupt şi sărac stat al Uniunii, care, pe deasupra, are şi puternice înclinaţii pro-ruse, preşedinţia Consiliului UE este un eveniment important, deopotrivă pentru clasa politică şi pentru public. Pentru a demonstra importanţa pe care guvernul de la Sofia o acordă PRES BG, Boiko Borisov a instituit anul trecut în executiv postul de ministru însărcinat pentru PRES BG.

A fost aleasă pentru această funcţie Liliana Pavlova, fost ministru al Dezvoltării Regionale, tocmai pentru a arăta partenerilor europeni că banii lor nu au fost fraudaţi, ci au fost investiţi puternic în dezvoltarea Bulgariei, dar şi pentru a încerca să obţină o poziţie favorabilă politicii de coeziune în viitorul Cadru financiar multianual post2021 (CFM). Bulgaria speră ca această preşedinţie să o ajute la finalizarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) pentru justiţie şi la aderarea la spaţiul Schengen.

Percepţia europenilor asupra reformelor bulgare către o independenţă a justiţiei şi o luptă eficientă împotriva corupţiei au fost influenţate de scandalul pe acest subiect din luna decembrie 2017. Partidul pro-european al premierului a iniţiat o lege anti-corupţie adoptată în parlament, respinsă însă de preşedintele Rumen Radev pe motiv că este mai mult o lege de faţadă, care nu va avea rezultate concrete în lupta anti-corupţie.

Dezbaterile politice pe acest subiect vor influenţa cu siguranţă negativ imaginea PRES BG, mai ales că liderii partidului Patrioţii Uniţi aflat în coaliţia de guvernare, xenofob şi eurosceptic, Valeri Simeonov şi Krasimir Karakachanov, care ocupă portofoliile de Afaceri Economice şi Apărare, nu vor participa la reuniunile Consiliului. În ciuda acestor gesturi simbolice, de când se află la guvernare PU şi-a domolit retorica anti-europeană şi probabil nu va genera tensiuni prin abordări drastice pe teme politice europene de importanţă.

Valeri Simeonov în parlamentul bulgar

Dintre priorităţile PRES BG se remarcă cu siguranţă integrarea europeană a statelor aflate în Balcanii de Vest, care interesează direct şi ţara noastră, nu doar din prisma proximităţii, dar şi pentru că acest obiectiv se prefigurează a fi o prioritate a preşedinţiei române a Consiliului UE.

Bulgaria va organiza un Summit al Balcanilor de Vest în care speră să convingă statele membre că integrarea actorilor din această regiune, singurii cu real potenţial de a fi membre UE, este unica alternativă pentru a demonstra că modelul european rămâne unul de succes.

Politica externă a Bulgariei se bazează pe obiectivul strategic de a-şi asuma postura de lider în Balcani, abordare ce o va ajuta să îşi asume un rol mai important în UE, dar care, în acelaşi timp, ar putea conduce la realizarea unor proiecte economice cheie, precum hub-ul energetic „Balkan” sau conectarea terestră eficientă a Sudului Europei cu Vestul Europei.

La iniţiativa lui Borisov, prim-miniştrii Bulgariei, Greciei şi României, alături de preşedintele Serbiei, au iniţiat un nou format de cooperare numit „Balkan Four”. De asemenea, Bulgaria şi-a normalizat relaţiile cu Macedonia şi încearcă construirea unei conexiuni terestre şi feroviare care să pornească de la Marea Neagră şi să ajungă pe coastră Mării Adriatice din Albania, ca parte a coridorului VIII pan-european.

Bulgaria intenţionează să propună o dezbatere serioasă pentru a reduce tensiunile blocului comunitar pe marginea subiectului migraţiei şi al cotelor de refugiaţi. Aflată în vecinătatea Mării Negre şi la graniţa directă cu Grecia, punct important de intrare al migranţilor în Uniune, Bulgaria propune o împărţire comună a responsabilităţii şi un program eficient de repatriere pentru a rezolva această criză perenă a refugiaţilor.

De asemenea, Bulgaria se pronunţă pentru respectarea obligaţiilor din acordul 1:1 cu Turcia, având intenţia de a propune chiar un summit UE-Turcia care să ajute la normalizarea relaţiilor dintre cei doi actori. PRES BG îşi va îndrepta atenţia şi către moduri prin care se poate îmbunătăţi creşterea economică şi coeziunea socială a statelor membre. Bulgaria speră să menţină intacte sau chiar să îmbunătăţească în viitorul CFM cotele alocate pentru Politica de Coeziune şi pentru Politica Agricolă Comună, importante pentru dezvoltarea Bulgariei.

În acelaşi timp, PRES BG se va focusa pe digitalizare (cu atât mai mult cu cât comisarul european pentru Economie digitală este bulgăroaica Maria Gabriel), pentru a întări competitivitatea Uniunii prin crearea unei pieţe digitale comune. Acesta este un concept propus de preşedinţia estoniană şi care s-a bucurat de un
real succes în rândul statelor membre.

În următoarele şase luni, Bulgaria va încerca să îşi construiască imaginea unui stat membru stabil, responsabil şi lider în regiunea Balcanilor. Eficacitatea PRES BG va depinde de abilitatea de a obţine compromisul pe teme majore precum migraţia, Brexit sau viitorul CFM. Deşi evită să se poziţioneze pe tema articolului 7 împotriva Poloniei, Bulgaria poate juca un rol important în rezolvarea acestei dispute.

În faţa unei lipse de experienţă la acest nivel în care trebuie să armonizeze opiniile celor 27 de state membre, Bulgaria va folosi prilejul PRES BG pentru a-şi îmbunătăți imaginea la nivel european. Un summit reuşit în mai va profila Bulgaria drept liderul statelor din Balcani, cu capacitatea de a prelua iniţiativa în procesul de integrare a acestora. În acelaşi timp, un eşec al acestei iniţiative ar atrage creşterea scepticismului asupra proiectelor ambiţioase pe care UE le are pentru Balcanii de Vest.

Pentru România, PRES BG vine ca un sprijin, deoarece Bucureștiul tatonează terenul pentru anumite teme sensibile care se vor închide pe durata preşedinţiei noastre, precum Brexit, negocierile pentru viitorul CFM sau integrarea statelor din Balcanii de Vest. O preşedinţie reuşită a bulgarilor va ridica destul de mult aşteptările pentru România, care în 2019 nu îşi va mai permite luxul de a pasa următoarei preşedinţii subiectele delicate, aflându-se la final de mandat al
Comisiei.

Un eşec din partea României şi Bulgariei de a dovedi că, la zece ani de la aderare, sunt state membre care au înţeles mecanismele europene şi se pot achita cu succes de sarcina de a deţine o preşedinţie a Consiliului va însemna mai mult ca sigur prelungirea MCV şi rămânerea în afara Schengen.

În acelaşi timp, în cazul unui eşec, extinderea către Balcanii de Vest sau către statele din Parteneriatul Estic va rămâne la stadiul la care se află şi în acest moment, iar România şi Bulgaria vor fi poziționate marginal la masa negocierilor privind viitorul Uniunii Europene.