Procurorul Inga Bejer Engh urmează să îl interogheze pe extremistul de dreapta, în vârstă de 33 de ani, despre factorii care l-au determinat să se radicalizeze în decursul anilor, până într-acolo încât să detoneze o bombă lângă sediul Guvernului şi să deschidă focul asupra tinerilor laburişti pe Insula Utoya, la 22 iulie 2011.
Ca şi în celelalte două zile de proces, Breivik a intrat în sala numărul 250 a Tribunalului din Oslo salutând prin întinderea braţului drept cu pumnul strâns, un salut extremist care reprezintă, în opinia sa, “forţa, onoarea şi contestarea tiranilor marxişti din Europa”.
Marţi, timp de 75 de minute, dureroase pentru supravieţuitori şi familiile celor 77 de victime care au fost nevoiţi să îl asculte, acuzatul a citit o declaraţie în care a încercat să îşi explice gestul “incredibil de atroce, dar necesar”, precizând că, dacă ar fi cazul, l-ar repeta.
Considerat psihotic, deci lipsit de responsabilitate penală, de un prim raport psihiatric realizat anul trecut, acuzatul a fost declarat, ulterior, de către o contraexpertiză ale cărei rezultate au fost publicate pe 10 aprilie, sănătos din punct de vedere psihic
Însă cei cinci judecători sunt cei care vor lua o hotărâre cu privire la această problemă delicată, prin verdictul lor, aşteptat în iulie.
În cazul în care Breivik este recunoscut drept responsabil din punct de vedere penal, el riscă 21 de ani de închisoare, o pedeapsă care poate fi prelungită, ulterior, atât timp cât acesta va fi considerat periculos.
În caz contrar, el va fi supus unui tratament psihiatric, într-o instituţie închisă, posibil pe viaţă.

















































