Răspunsul procurorilor la propunerile lui Tudorel Toader privind modificarea Legilor Justiției

UPDATE.Procurorul general Augustin Lazăr a declarat, marţi, după întâlnirea cu reprezentanţi ai procurorilor din ţară, că aceştia nu şi-au însuşit propunerile de modificare a legilor justiţiei prezentate de ministrul Tudorel Toader pentru că afectează şi lezează independenţa justiţei. La rândul său, procurorul şef al DIICOT, Daniel Horodniceanu, a spus că parte din propunerile ministrului Justiţiei de modificare a legilor justiţiei nu sunt “foarte bine venite”, dar că procurorii DIICOT îşi vor formula o opinie clară după ce vor vedea forma scrisă a acestor modificări. “Diavolul se ascunde în amănunte, până la urmă”, a spus Horodniceanu.

CE A RESPINS ÎN UNANIMITATE DNA

• Trecerea Inspecției Judiciare în subordinea Ministerului Justiției, acest lucru fiind, în opinia procurorilor DNA, “de natură să aducă atingere independenței magistraților”.
• A fost respinsă și modificarea “nejustificată a regimului actual referitor la răspunderea materială a judecătorilor și procurorilor”.

“Legislația actuală cuprinde suficiente prevederi în legătură cu răspunderea magistraților în caz de rea-credință, iar propunerea ministerului este neclară cu privire la condițiile răspunderii'', precizează DNA.

• Se menționează că a fost respinsă, tot unanim, înființarea unei Direcții specializate, în cadrul Ministerului Public, pentru efectuarea urmăririi penale în cazul infracțiunilor săvârșite de magistrați. Procurorii DNA consideră că nu a fost prezentată ''nicio justificare” în această privință. 
• Introducerea unor condiții privind vârsta minimă de 30 de ani și cel puțin 5 ani de activitate efectivă pentru candidații la Institutul Național al Magistraturii se află, de asemenea, pe lista propunerilor respinse prin vot unanim de către DNA. Procurorii anticorupție au arătat că această schimbare “nu corespunde realităților sociale și va îngreuna recrutarea unui număr suficient de viitori magistrați bine pregătiți și integri”.
• Procurorii participanţi au respins introducerea condiției de 15 ani vechime efectivă în funcţia de procuror pentru promovarea la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, considerată ca excesivă în raport de structura actuală a corpului de magistrați și de experiența necesară pentru exercitarea acestei funcții (trebuie remarcat că vechimea propusă pentru funcția de procuror general este de doar 10 ani);
• Potrivit DNA propunerea unui concurs la care judecătorii și procurorii pot participa, în vederea dobândirii gradului profesional superior, a fost și ea respinsă însă, în toate cazurile, drepturile salariale vor fi plătite în funcție de postul pe care își desfășoară activitatea efectivă, care lipsește de conținut conceptul promovării pe loc. 
  

  Laura Codruța Kovesi a participat la reuniunea de la Parchetul General, după ce, cu o zi înainte, DNA a considerat că propunerile lui Tudorel Toader reprezintă o presiune la adresa procurorilor

DNA se pronunță, de asemenea, împotriva excluderii președintelui din numirea în funcțiile de conducere ale Ministerului Public.

În același timp, majorarea vechimii la 8 ani în funcția de procuror, pentru a putea fi numiți în cadrul D.I.I.C.O.T. și D.N.A ,,nu se bazează pe o analiză a experienței în domeniul resurselor umane dobândită pe parcursul funcționării celor două structuri specializate și nu corespunde unei nevoi constatate de conducerea acestora”, conform deciziei exprimate prin vot majoritar a procurorilor anticorupție.

În ceea ce privește majorarea experienței necesare pentru promovare la 7 ani vechime efectivă în funcția de procuror la parchetul de pe lângă tribunal și de 10 ani pentru promovarea la parchetul de pe lângă curtea de apel, aceste cifre au fost considerate stabilite în mod arbitrar și că nu corespund atribuțiilor concrete pe care le presupun aceste funcții.

Infirmarea soluţiilor adoptate de procuror și pentru motive de netemeinicie, nu doar nelegalitate,  va limita independența funcțională a procurorilor, iar trecerea de pe funcția de procuror pe cea de judecător și invers numai la nivel de judecătorie sau parchet de pe lângă judecătorie, nu ia în considerare gradul profesional obținut pe baza unor examene de către magistrați.

În schimb, au fost acceptate de procurorii DNA propunerile lui Tudorel Toader referitoare la prelungirea mandatelor de conducere la 4 ani, propunere care nu se aplică şi la mandatele în curs, precum și eliminarea posibilității reîncadrării pensionarilor în funcția de judecător sau procuror la instanţele şi parchetele unde au funcţionat până la data pensionării.

ARGUMENTELE PARCHETULUI GENERAL

Procurorul general Augustin Lazăr a anunțat că nici colegii săi nu sunt de acord cu trecerea Inspecției Judiciare în subordinea ministerului.

Augustin Lazăr a vorbit în numele procurorilor de la Parchetul General, DNA și DIICOT

“Faptul că în Franţa Inspecţia Judiciară funcţionează la Ministerul Justiţiei încă din 1958, nu înseamnă că şi la noi, într-o democraţie neconsolidată, trebuie să facem la fel. Acolo, nu s-a gândit nimeni să influenţeze cursul Justiţiei sau să pună pe criterii politice pe cineva”, a spus Lazăr.

De asemenea, procurorii nu sunt de acord cu modul de numire în funcţiile de conducere la Ministerul Public propus de ministrul Toader.

“Dacă ne uităm în rapoartele MCV, vom vedea recomandarea ca numirile în funcţiile de conducere la Ministerului Public să fie făcute printr-o procedură similară numirii conducerii Înaltei Curţii, tocmai pentru a asigura independenţa magistraţilor care îşi desfăşoară anchetele. Limitează posibilitatea CSM de a selecta dintre candidaţi pe altcineva decât pe cei propuşi de ministru. Ar fi o situaţie care nu ar favoriza independenţa magistratului”, a spus procurorul general.

Potrivit acestuia, procurorii nu sunt de acord nici cu crearea unei direcţii pentru cercetarea magistraţilor.

“În unanimitate, procurorii nu au agreat înfiinţarea unei aşa-zise direcţii specializate pentru cercetarea magistraţilor. Nu a mai auzit nimeni de aşa ceva de acum vreo 20-30 de ani, când în România a existat un birou de anchete speciale la Procuratura Generală nereformată, care se ocupa doar de cazurile de corupţie'', a spus Lazăr.

''Nu ne putem imagina că sutele de mii de reclamaţii împotriva magistraţilor ar trebui să vină la Parchetul General pentru a fi procesate într-o manieră ca acum 30 de ani. Structurile nu se fac pe categorii de persoane. Nimeni nu a auzit de aşa ceva”, a spus Lazăr.

El a apreciat că propunerea a fost făcută de “cineva din exteriorul sistemului”, care vrea să ia obiectul activităţii DNA şi să facă un “experiment oarecare”.

Referitor la admiterea la INM, Lazăr a explicat că problema celor încă tineri care ies din Institut se poate rezolva în alte moduri, pentru că altfel se va ajunge să fie “recrutaţi oameni pe bâjbâite”.

Procurorul general a precizat că sinteza dezbaterilor cu procurorii va fi trimisă curând ministrului Justiţiei.

Tudorel TOADER, ministrul justiţiei, a prezentat în data de  23 august 2017, principalele modificări propuse la Legile justiției, respectiv Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Modificările propuse au venit în urma  unui amplu proces de consultări publice demarat în anul 2016, în vederea asigurării transparenței decizionale, continuat pe parcursul anului 2017, când au fost solicitate avize din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Cu excepția Inspecției Judiciare, toate instituțiile de cercetare penală unde sunt procurori au respins intențiile de modificare enunțate de Toader.

PSD a anunțat că așteaptă punctele de vedere ale magistraților, ale CSM și apoi mută dezbaterea în Parlament.

''Sunt propuneri de fond şi nu de formă, pe care le considerăm firești, necesare şi normale, de natură să asigure buna funcționare între cele trei puteri ale statului, de natură a eficientiza şi credibiliza actul de justiție”,  declara Tudorel TOADER, ministrul Justiţiei în data de 23 august.