Război între ziariști. Acuze și jigniri

În urmă cu o săptămână, Consiliul Director anunța suspendarea președintelui Doru Dinu Glăvan, din calitatea de membru UZPR, la propunerea Comisiei de Onoare, Disciplină și Arbitraj, „pentru abateri foarte grave” si preciza că orice implicare, a fostului președinte, în pregătirea vreunei adunări generale, este nestatutară, însă despre „abaterile foarte grave”, nu au fost oferite mai multe detalii.

Potrivit Statutului UZPR, între două adunări generale, activitatea operativă, la sediul Uniunii, este asigurată de Consiliul Director. Acest for de conducere a decis realizarea unui audit intern, menit a răspunde întrebărilor justificate, privind o serie de măsuri unilaterale, luate de fostul președinte – Doru Dinu Glavan, fără informarea și aprobarea conducerii colective.

Consiliul Director al UZPR a dat mandat pentru secretarul general, secondat de predecesorul său, să se ocupe de organizarea integrală a pregătirii viitoarei adunări generale, care va avea ordinea de zi, stabilită de conducerea colectivă.

Jurnalistul Doru Dinu Glăvan însă, contestă decizia conducerii colective a Consiliului Director, din data de 10 august, prin care a fost suspendat din funcţia de membru al UZPR. 

Acesta afirmă că hotărârea respectivă este nestatutară, că suspendarea sa din funcţie este ilegala şi ca acea hotarare nu poate produce efecte, suspendarea sa din functia de membru al Uniunii, nefiind valabila, acesta ramanand, in continuare, atat membru, cat si presedinte in exercitiu, al UZPR.

Glăvan spune ca a atacat în justiţie decizia Consiliului Director al UZPR de suspendare a sa din calitatea de membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. Conform statutului Uniunii, Președintele este ales de Adunarea Generală, singura care poate hotara retragerea acestuia.

El  declară totodată că, în calitatea sa de Președinte, nu este vinovat de nicio încălcare a normelor de conduită administrativă, organizatorică, financiară sau morală, motiv pentru care va solicita Adunării Generale, un Audit Extern Independent.

Glăvan susține că grupul specializat în intoxicări informaţionale, comunică nestatutar şi nelegal, în numele UZPR, manipuland jurnalistii, ignorand dreptul şi nevoia membrilor UZPR de a-şi exprima propria voinţa, în cadrul stabilit prin actul constitutiv la care au subscris.

Acesta considera ca respectivul grup, are ca scop compromiterea, decredibilizarea şi desfiinţarea Uniunii Ziaristilor Profesioniști.

El  transmite tuturor celor peste 1.800 membri, printr-un Comunicat de presă, că orice probleme de modificare a Statutului, de stabilire a adevărului, cu privire la măsurile executive luate de structurile UZPR, sau de depăşire a crizei provocate de amatorii de puciuri, nu pot fi adoptate decât de Adunarea Generală Extraordinară, legal convocată pentru ziua de 8 septembrie 2017, în Bucureşti.

„Aşa zisa adunare generala, din 02.09.2017, convocată de uzurpatori, pentru paralizarea Adunării Generale din 8 septembrie 2017, se află prin însăşi convocarea ei, sub sancţiunea nulităţii. Nu sunt sfidate numai Legea de organizare a Asociaţiilor şi Fundaţiilor, precum şi Statutul, ci însăşi logica elementară a bunului simţ, a gândirii. Ce noimă poate să aibă convocarea unei alte adunări generale, din moment ce Adunarea Generală Extraordinară era deja convocată?!”.

De asemenea, Doru Dinu Glăvan îi îndeamnă pe mebrii filialelor judeţene ale UZPR, să îi delege pentru Adunarea Generală Extraordinară, din 8 septembrie a.c., pe cei mai serioşi şi reprezentativi delegaţi, astfel încât unitatea şi funcţionalitatea UZP să fie salvate, iar prestigiul jurnalistilor din Romania sa nu fie stirbit.

Redăm mai jos un text în care Zeno Fodor, una din vocile care îl apără pe Doru Dinu Glăvan, se întreabă cine este acesta, oferind și un răspuns.

În lupta internă din UZP, pe care facțiunea anti-Glăvan o duce cu mijloace dintre cele mai murdare, sunt postate pe internet „păreri ale unor ziariști cinstiți” din teritoriu, care, de fapt, nu fac, la ordinele șefilor lor, decât să-l împroaște cu noroi pe președintele Doru Dinu Glăvan.

Una dintre aceste persoane așa-zis „cinstite” afirmă că DDG, ziarist cu o vechime de 57 de ani în această profesie, „nu este în stare să scrie un text coerent, fără greșeli gramaticale”. Alta, care se dă atotștiutoare, scrie că președintele DDG este „un șmecher, un neica NIMENI”, așa, cu majuscule, ca să ne intre bine în cap. Alta, care, probabil, se crede înțeleaptă și superioară, se întreabă retoric: „Unde e notorietatea lui Glăvan ?!?”

Dar cine este, de fapt, acest mult hulit Doru Dinu Glăvan?

A început să publice la vârsta de 14 ani în ziarele naționale pentru copii, iar la vârsta de 18 ani ajunge colaborator la presa locală și regională.

În 1965, la 19 ani, devine corespondent al foarte răspânditului ziar „Sportul popular”, cunoscut mai târziu sub numele de „Gazeta sporturilor”. În curând este angajat cronicar sportiv al Postului național de radio, continuând să publice și în presa scrisă. Calitățile sale de reporter sunt unanim recunoscute și apreciate, motiv pentru care Radio București l-a trimis să transmită și să comenteze Jocurile Balcanice, Campionatele și Cupele Mondiale de atletism, natație și gimnastică, Jocurile Olimpice de Iarnă de la Sarajevo. Transmite în România, cu mult profesionalism, din Europa, Asia și Australia.

Din inițiativa lui și a câtorva tineri entuziaști, la 8 august 1995 s-a constituit la Reșița Fundația Radio Caraș-Severin, inițiativă susținută și de autoritățile locale. Peste exact un an, la 8 august 1996, după o muncă tenace de pregătire, Radio România Reșița capătă statut oficial de post public local al Societății Române de Radioteleviziune și emite primul semnal în eter.

În decurs de câțiva ani, sub conducerea directorului Doru Dinu Glăvan, ziariștii postului se profesionalizează, Radio Reșița, dintr-un post mic, care acoperea doar o parte a municipiului de pe malul Bârzavei, ajunge cel mai important post regional de radio, cu cea mai mare audiență, acoperind nu numai întregul teritoriu al județului Caraș-Severin și părți importante din județele limitrofe, ci și teritoriile locuite de români în Voivodina și pe Valea Timocului, adresându-se unei populații de două milioane de locuitori.

Emisiunile se înmulțesc și se diversifică an de an, grila de programe devine flexibilă și se adaptează mereu cerințelor și nevoilor ascultătorilor, se emite 24 de ore din 24. Aparatura se modernizează, se digitalizează în întregime, se achiziționează echipamente IT de ultimă generație.

Se înființează mai multe subredacții în localități cu un mare potențial economic și turistic (chiar și în afara județului Caraș-Severin), se încheie contracte de colaborare (schimb periodic de emisiuni) cu Radio Zrenjanin din Voivodina – Serbia și Radio Tlaxcala din  Mexic, se derulează, cu parteneri din Iugoslavia, „Proiectul transfrontalier Phare CBC – Cuvântul fără frontiere” care s-a finalizat cu amenajarea unui Centru Multimedia pentru Europa Centrală și de Est.

Se trasmit regulat emisiuni în limbile a opt minorități naționale, locuitoare în zonă (ucraineană, sârbă, maghiară, germană, rromani, croată, slovacă, cehă).

Toate acestea, și încă multe altele, datorită în primul rând strădaniilor neobositului Doru Dinu Glăvan, care și-a câștigat aprecierea unanimă atât a radio-ascultătorilor, cât și a specialiștilor din domeniu.

În cei zece ani cât s-a aflat în fruntea postului, Radio România Reșița a primit numeroase distincții, premii și diplome, atât colective, cât și personale, dedicate slujitorilor postului.

Voi aminti doar câteva dintre cele conferite personal lui Doru Dinu Glăvan: Diploma de excelență și Distincția Culturală „Gheorghe Bulic” acordate de Societatea Literar-Artistică Tibiscus „în semn de profundă recunoștință pentru contribuția la păstrarea și afirmarea identității cultural-naționale a românilor din Serbia; Premiul Internațional pentru Pace (International Peace Prize) acordat de Convenția Uniunii Culturale (United Cultural Convention) din Statele Unite ale Americii „pentru rezultate remarcabile în întreaga activitate depusă în slujba societății”; Distincția Academiei Olimpice Române „pentru promovarea Spiritului Olimpic”; titlul de Cetățean de Onoare al localității Uzdin din Voivodina-Serbia „în semn de profundă recunoștință pentrru colaborarea prietenoasă și benefică întru slujirea limbii, spiritului și a unirii cugetului umanist și românesc și pentru merite deosebite în promovarea valorilor localității Uzdin”.

Cât privește activitatea domniei-sale în  fruntea Uniunii Ziariștilor Profesioniști, mă rezum să reiau o idee menționată deja într-un articol publicat anterior și anume că domnul Doru Dinu Glăvan a reușit – printr-o strădanie îndelungată și grea, neajutat de nici unul dintre cei care-l denigrează azi – ceea ce nici un alt președinte dinaintea lui nu reușise: să obțină pentru UZP statutul de „Uniune de creație de utilitate publică”, adică dreptul ziariștilor de a fi considerați creatori (precum scriitorii, actorii, muzicienii, artiștii plastici, arhitecții) și, în conformitate cu aceasta, dreptul lor ca după pensionare să beneficieze de o indemnizație lunară egală cu 50% din pensie. Și tot domnia sa este cel care a înaintat Parlamentului României propunerea de instituire a „Zilei Ziaristului Român”. Sub conducerea lui Doru Dinu Glăvan UZP are astăzi o activitate bogată, din ce în ce mai bine cunoscută și apreciată, așa cum nu a avut niciodată după 1990.

Puteți crede că acest Doru Dinu Glăvan nu știe să scrie coerent și fără greșeli gramaticale? Că acest Doru Dinu Glăvan este un neica nimeni? Că acest Doru Dinu Glăvan este lipsit de notorietate? Judecați dumneavoastră!