Una dintre prevederile proiectului prezidențial „România Educată”, proiect scos de la sertar după 5 ani, se referă la înființarea de colegii universitare la care admiterea să se facă fără bacalaureat.
- Istorie și „hârdău de ocări” la aniversarea PNL
- Tulsi Gabbard demisioneazǎ din fruntea serviciilor de informații ale SUA
- TikTok și Youtube „nu sunt suficient de sigure” pentru copii
- 20 de ani fără EA
- Înalta Curte trage un semnal de alarmă la CCR: Măsuri aberante care lasă românii de rând fără apărare
Anunțul a fost făcut de consilierul prezidențial Ligia Deca, care a precizat că această formă de învățământ va putea fi organizată atât de universități, cât și de postliceale. Deca a subliniat că așa-numitele colegii universitare vor face parte din învățământul terțiar nonuniversitar.
„Colegiile universitare vor pune accentul pe cei care merg pe ruta profesională la liceu, dar vor fi deschise oricărui absolvent de liceu și vor forma ceea ce știm, de exemplu, sub titulatura de subinginer”, a declarat Ligia Deca.
Consilierul prezidențial este însă contrazis de ministrul Educației, Sorin Câmpeanu.
„Poate ar fi mai bine, pentru o corectă înțelegere, să denumim generic absolvenții colegiilor de învățământ terțiar nonuniversitar tehnicieni de nivel 5 și nu subingineri”, a spus Sorin Câmpeanu într-un interviu acordat edupedu.ro.
Întrebat care este diferența între postliceale și aceste colegii care ar urma să devină realitate, Câmpeanu a declarat că singura diferență dintre cele două este locul.
„Singura diferență e locul: pe lângă universități în cazul colegiilor, în timp ce postlicealele sunt de sine stătătoare. Și se bucură de o bază materială mai bună, pentru că folosesc experiența cadrelor didactice.
Din experiența directă, am văzut elevi care, pentru simplul fapt că după ce nu au luat examenul de Bacalaureat au menținut contactul cu școala în acest fel, s-au putut pregăti și au putut să susțină Bacalaureatul, au promovat examenul după primul an, s-ar fi putut înscrie la nivel licență și totuși au preferat să facă încă 2 semestre pentru a obține această calificare de nivel 5 care le-a oferit acces pe piața muncii. Deși în cel de-al doilea an, pe baza faptului că nu au rupt contactul cu școala, se puteau înscrie la nivel universitar, nivel de licență.”, a mai declarat ministrul Educației.
În interviul acordat, Câmpeanu a precizat că elevii nu pot fenta bacalaureatul prin noul traseu educațional și că este o ipocrizie ideea potrivit căreia „toate universitățile din România trebuie să formeze la nivel de doctorat”.
,,Nu pot fenta sub nicio formă bacalaureatul, refuz această abordare. Sunt preuniversitar. Bacalaureatul, pentru a-l lua, ai o singură șansă: să te prezinți și să-l promovezi. Dacă vă referiți la scăderea standardelor și la ipocrizia conform căreia toate universitățile din România trebuie să formeze la nivel de doctorat, da, atunci este o coborâre, dar nu a standardelor, ci a profesorilor universitari care predau practic în preuniversitar în aceste colegii. Dar acest lucru, pe care îl apreciez ca fiind o ipocrizie, nu este deloc de natură a sprijini educația tinerilor care își doresc o calificare.”, a spus Sorin Câmpeanu.
Noutățile României educate
În fișa de sinteză a proiectului ,,România Educată” sunt relevate obiectivele și noutățile pe care viitoarea reformă a învățământului le va aduce. În document se arată că acest proiect nu reprezintă în sine o lege a educației, ci doar oferă reperele necesare pentru reformarea coerentă a legislației primare și secundare din domeniu.
Țintele proiectului ,,România Educată” sunt, printre altele, creșterea finanțării educației pentru atingerea unui procent minim corelat cu media alocărilor din statele membre ale UE. Se vorbește, de asemenea, de scăderea abandonului școlar, de reducerea cu minim 50% a actualei rate de analfabetism funcțional.
Un alt obiectiv este acela ca, până în 2030, minimum 40% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani să fie absolvenți de studii superioare.
Întrucât, în prezent, tinerii în vârstă de 15 ani au competențe scăzute la citire, matematică și științe (41% citire, 47% matematică și 44% științe) se dorește ca până în 2030 cel mult 20% să mai aibă acest gen de probleme.
O noutate pe care acest proiect aduce în sistemul de educație este organizarea admiterii la liceu înainte de organizarea evaluării naționale (adică de organizare a examenului de admitere în liceu). Aceasta ar trebui să se întâmple la liceele unde cererea depășește oferta.
„Un alt element de noutate va fi posibilitatea de a organiza examene de admitere la liceu, înainte de desfășurarea Evaluării Naționale, acolo unde cererea depășește oferta, locurile neocupate în urma examenului de admitere urmând a fi ocupate prin repartizarea elevilor în ordinea notelor la Evaluarea Națională”, se arată în proiectul ,,România Educată”.
O altă noutate este înlocuirea bacalaureatului actual cu un BAC unic pentru toți absolvenții de liceu, pe care să îl poată susține și elevii de la școlile profesionale sau liceele tehnologice.
„Bacalaureatul evaluează competențe și urmărește un profil național pe care toți absolvenții de liceu trebuie să îl dețină, indiferent de rută. Accentul se pune pe competențe reale. În urma promovării acestuia, tinerii vor putea accesa programe de studii universitare.”, se mai arată în proiect.
Noua formă a proiectului ,,România Educată” va fi adoptată săptămâna viitoare de Guvern, prin Memorandum, iar coaliția de guvernare și-a exprimat, la discuțiile de ieri, „dorința ca în 2 ani să avem așezată reforma pe făgaș, cu o implementare a legislației” și un anumit nivel de aplicabilitate, a anunțat Ligia Deca.

















































