Vaclav Havel

Imaginile vorbesc de la sine.

Vreau să recitim un fragment din discursul lui Havel, ținut în anul 1990. Un politician supraviețuiește post mortem prin realizările sale, dar rămâne în sufletul oamenilor prin capacitatea de a-i emoționa de fiecare dată când îi recitesc cuvintele.

„Trăim într-un mediu moral corupt. Moralmente suntem bolnavi, căci ne-am deprins să afirmăm altceva decât gândim. Ne-am învăţat să nu credem în nimic, să nu ne luăm în seamă unii pe ceilalţi, să fim atenţi doar la propria persoană, la nimeni altcineva. Au fost pervertite înţelesul şi specificul unor concepte precum iubirea, prietenia, compasiunea, modestia sau iertarea care, pentru mulţi dintre noi, mai înseamnă doar ciudăţenii de natură psihologică sau sentimente caracteristice unui timp revolut, oarecum ridicole, la urma urmelor, în epoca navelor spaţiale şi calculatoarelor.”