1050758907
Actual

Viitorul, văzut de la München

Conferința anuală de la München, cel mai important forum neoficial al liderilor lumii, a dezbătut problematica securității globale – între temeri și speranțe.

În acest an lucrările au avut loc în zilele de 17-19 februarie și au participat 500 de invitați, din care 25 de șefi de state și guverne, 80 de miniștri de Externe și ai Apărării și o delegație a Congresului american formată din 16 persoane.

România a fost reprezentată de președintele Klaus Werner Johannis care a condus un panel despre viitorul Alianței Nord Atlantice și a susținut o alocuțiune cu tema Între reasigurare și reangajare? Viitorul NATO.

iohannis-munchen

2017 – „Post-truth, post-west, post-order?”

În cuvântul de deschidere, chairman-ul Wolfgang Ischinger a prezentat tema reuniunii din acest an: Post-truth, post-west, post-order. Tema a încercat să reflecte complexitatea provocărilor cu care se confruntă comunitatea internațională. El a subliniat că pilonii fundamentali ai ordinii liberale internaționale au fost fragilizați ostentativ. Democrațiile liberale se dovedesc vulnerabile în fața campaniilor de dezinformare și sunt tot mai mulți cei care nu mai cred în potențialul democrațiilor liberale de a gestiona performant provocările actuale și ordinea internațională. Relațiile internaționale de astăzi sunt, în opinia sa, cele mai volatile de după 1945.

Ischinger a declarat pentru Deutsche Welle că, dacă Donald Trump va continua să se manifeste ostil față de UE, această atitudine poate fi interpretată ca o declarație de război fără arme. Aprecierea a produs senzație mai ales că era făcută de un distins diplomat german.

SUA au participat la München cu o delegație care l-a inclus pe vicepreședintele Mike Pence, miniștrii Apărării și ai Securității interne, alături de 16 congresmeni. Atât vicepreședintele Mike Pence, cât și secretarul de stat al Apărării, Jim Mattis, au dat asigurări în numele președintelui Donald Trump că SUA vor susține necondiționat Alianța Nord Atlantică.

mike-pence.jpg.size.custom.crop.1086x726

Mike Pence 

Conferința de la München a constituit prima întâlnire față-n față dintre Angela Merkel și figuri proeminente ale Administrației americane, iar pentru Mike Pence a fost prima vizită în afara SUA în calitate de vicepreședinte.

Securitatea și costurile sale

Pence a subliniat necesitatea obiectivă ca statele membre ale NATO să aloce 2% din PIB pentru apărare, arătând că această obligație,  a fost neglijată de cvasimajoritatea membrilor NATO pentru o perioadă prea lungă de timp. Merkel a fost de acord cu această cerință, dar și-a exprimat îngrijorarea privind reținerea Americii de a se implica mai activ în operațiunile NATO, în eforturile de contracarare a terorismului și în tentativele de descurajare a provocărilor Federației Ruse.

Mike Pence – conform dictonului latin Veni, Vidi, Vici – a participat, a vorbit și a plecat. El nu a oferit niciun răspuns la vreo întrebare! A afirmat că SUA este de neclintit în angajamentele față de NATO, dar nu a menționat nimic despre UE, a cărei fragmentare pare a fi încurajată de Donald Trump.

Angela Merkel a dat garanții că Germania își va achita obligațiile asumate privind cheltuielile pentru apărare, dar o va face în conformitate cu propriul calendar. Astfel, va aloca 2% din PIB până în anul 2024, cum s-a agreat la reuniunea NATO din Țara Galilor (2014). În conferința de presă ea a afirmat că în acest an bugetul pentru apărare a crescut cu 8%, dar că Germania, la ora actuală, nu poate face un efort financiar mai mare. În acest moment Germania alocă 1,2% din PIB pentru apărare. România a luat decizia de a aloca 2% pentru apărare fără nicio obiecție privind potențialul economic și disponibilitatea efectivă de alocare bugetară.

58a47641c3618865098b45b5

După Brexit, ideea cooperării mai strânse în UE în sfera apărării s-a dezvoltat. Acest demers de strângere a rândurilor este considerat necesar pentru procesul de energizare a UE. Printre variantele acționale propuse menționăm realizarea unui centru de comandă militar la Bruxelles sau implementarea unui fond pentru apărare și demararea unor cercetări în domeniul securității. Această abordare este în directă corelare cu afirmațiile președintelui american care admitea că SUA nu vor putea să susțină întotdeauna financiar eforturile NATO de autoapărare. Recent, la reuniunea NATO de la Bruxelles, ministrul american al Apărării, James Mattis, a declarat că americanii nu pot avea grijă de viitorul copiilor din Europa mai bine decât europenii înșiși.

fotobrexit-600x381

De la dezordinea globală la suveranitatea națională

Ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov, a făcut apel la ordinea globală post-west în care fiecare țară, în baza suveranității naționale și în cadrul sistemului de drept internațional, are dreptul de a identifica echilibrul între propriile interese naționale și interesele naționale ale partenerilor. El a declarat, ca pe o sentință a istoriei, că această ordine a luat sfârșit iar afirmația sa a devenit, în sine, o temă a dezbaterilor.

Conferința de securitate din acest an a fost una aparte. Un francez a apărat NATO împotriva președintelui american în condițiile în care ministrul de Externe al Rusiei a participat activ la dezbateri, iar secretarul de stat american a lipsit.

Mulți consideră reuniunea de la München una de tip Davos în domeniul politicii externe.


Au mai fost abordate situația din Siria, Yemen, Ucraina, puterea politică a Rusiei, radicalismul islamic, catastrofele umane generate de valurile de refugiați și securitatea cibernetică.


Dacă la conferința din anul 2016 tema principală a fost dezangajarea SUA din străinătate, în acest an a devenit evidentă dorința Americii de a conduce Alianța Nord Atlantică și de a susține valorile și instituțiile liberale.

Concluzii

Rezultatul relativ cuantificabil al acestei ediții a fost conștientizarea incertitudinilor care caracterizează SUA, în acest moment, în corelare cu natura extrem de complexă a relațiilor SUA-Europa. Realitatea demonstrează că dezechilibrele interne – atât ale SUA, cât și ale UE – fragilizează armonia și echilibrul internațional. Tools box-ul utilizat până în acest moment în relațiile internaționale trebuie înlocuit și promovat conceptul de smart power, susținut doar teoretic de fosta Administrație americană, dar neaplicat în mediul internațional de securitate.

 

Prima reuniune a avut loc în anul 1963. Anual peste 350 de lideri și experți din peste 70 de state din întreaga lume susțin dezbateri extinse și intense privind provocările actuale și de perspectivă în sfera securității globale. Lista invitaților și participanților include șefi de state și guverne, conducătorii celor mai importante organisme internaționale, parlamentari, lideri militari de cel mai înalt nivel, oameni de știință, reprezentanți ai societății civile, ai mediului de afaceri și ai mass mediei.

 

Conferința se organizează anual în luna februarie  la hotelul Bayerischer Hof din München, Germania.Lucrările conferinței au fost suspendate în perioada primului război din Golf (1991-1997) iar începând cu anul 1999 la lucrările conferinței sunt invitați lideri politici, militari și oameni de afaceri din Europa Centrală și de Est, India, Japonia și China.

 

Principalele teme abordate la ultimele conferințe relevante pentru evoluția mediului internațional de securitate

2014

Această întrunire a fost una festivă întrucât se împlineau 50 de ani de la prima reuniune. Au participat peste 400 de invitați din care 20 de șefi de state și guverne, au fost prezenți 50 de miniștri de externe și ai apărării și numeroși delegați guvernamentali.

Joachim Gauck a fost primul președinte al Germaniei, din întreaga istorie a conferinței, care a ținut o alocuțiune de deschidere, tema dominantă fiind relația violentă dintre guvern și opoziție în evenimentele de Ucraina. John Kerry, secretarul de stat al SUA, a promis opoziției din Ucraina întregul sprijin al Vestului în timp ce ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, a acuzat țările vestice că susțin evenimentele violente din Ucraina care au scăpat de sub orice control. Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a acuzat Rusia că a violat dreptul Ucrainei de a-și alege aliații.

German+President+Joachim+Gauck+Visits+West+KJNLnyAowLEl

Joachim Gauck

Întrebați asupra viitorului NATO, Henry Kissinger și fostul președinte francez Giscard d’Estaign și-au exprimat convingerea că această alianță va mai exista încă cel puțin 10 ani.  Fostul cancelar german, Helmuth Schmidt, a atras atenția asupra faptului că Europa supraestimează rolul ei de actor global semnificativ. El a criticat rolul jucat de imperiile financiare în declanșarea unor crize globale și a considerat politica UE ca fiind, uneori, hazardată.Referitor la scandalul transatlantic referitor la supravegherea Europei de către NSA s-a păstrat o tăcere totală!

Tendințele demografice anunțate la Conferința de la Munchen 2014. Europa găzduia, la nivelul anului 1950, 20% din populația globului, iar la nivelul anului 2050 ea va fi locuită de doar 8% din populația globului.

2015

Cuvântul de inaugurare i-a revenit ministrului german al apărării, Ursula von der Leyen, care a exprimat determinarea Germaniei de a-și asuma responsabilități de leadership internațional prin implicare nemijlocită și protejarea drepturilor omului. Comandantul suprem a forțelor NATO din Europe, generalul Philip M. Breedlove, care inițial a fost sceptic privind furnizarea de echipamente militare Ucrainei, a afirmat în cadrul conferinței că eșecul negocierilor și al sancțiunilor deschide oportunitatea opțiunilor militare, fără a susține desfășurarea de trupe NATO pe teritoriul Ucrainei.

2016

La acest eveniment au participat 600 de invitați, 30 de șefi state și guverne, 70 de miniștri de externe și ai apărării, directori de servicii de informații (pentru prima oară!) și 700 de jurnaliști din 48 de state.

5231e80938e595f3a13c341f54388475

Conferința de la Munchen din 2016

Pentru prima oară lucrările au fost deschise de cei doi miniștri ai apărării din Germania, Ursula von der Leyen, și din Franța, Jean-Yves Le Drian. Tensiunile dintre Vest și Rusia au fost subiectele cele mai dezbătute în cadrul conferinței. Primul ministru rus, Dmitry Medvedev, a subliniat în intervenția sa că rusofobia a devenit o atitudine modernă iar din perspectiva sa Vestul a stopat dialogul cu Federația Rusă și o tratează în modalități arbitrare. El a denunțat doctrina NATO de descurajare și a interpretat sancțiunile împotriva Rusiei ca având un evident substrat agresiv. În pofida acestei situații, el a anunțat că Rusia lucrează la o Uniune Europeană a Păcii (European Peace Union) iar participarea Rusiei la conferința de la München este dovada interesului pentru securitatea Europei.

Pentru prima oară la lucrările conferinței au participat și șefii unor agenții naționale de informații. James R. Clapper, Directorul Informațiilor Naționale din SUA, Robert Hannigan, șeful agenției britanice de informații GCHQ, Robert Bertholee, directorul danez al agenției de informații AIVD și Gerhard Conrad, directorul centrului de analiză al informațiilor INTCEN al UE au discutat împreună cu Vinton Cerf, vicepreședinte al Google, relațiile dintre securitate și libertățile civile. Liderii acestor agenții de informații au subliniat importanța schimburilor de informații în contextul amenințărilor teroriste tot mai impredictibile și sofisticate.

 

Click pentru a comenta

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

To Top