Academia-Română
Actual

Viziune academică vs voință politică

Academia Română a publicat, recent, a patra parte a „Strategiei de dezvoltare a României în următorii 20 de ani”, un veritabil și monumental proiect de țară, care propune 11 proiecte pentru un progres durabil.

România, între reprezentare și decizie

Autorii constată că „societatea românească se află într-o profundă criză morală, fără repere și fără modele, fără un program strategic, coerent și consistent, de dezvoltare și evoluție, fiind poziționați la periferia Europei din punctul de vedere al performanțelor și al demnității naționale”. În consecință, ei recomandă mai multe direcții de acțiune, astfel încât, pentru orizontul anului 2035, să se ajungă la reducerea decalajului dintre România și statele dezvoltate ale UE.

Proiectele conturate de Academie vizează: Școala și Educația; Resursele naturale – rezerve strategice, ce folosim și ce lăsăm generațiilor viitoare; Securitatea și eficiența energetică; Siguranța informatică – protecția cibernetică; Securitate și siguranță alimentară; Economie și calitatea vieții; Sănătate; Proiectul european al Dunării; Cultura românească între național, localizare în zona proximă și universal; România, societate a cunoașterii și a valorii adăugate; România în era globalizării.

proces_de_jurizare

Întrebarea este în ce măsură factorul politic este dispus să accepte și să se raporteze la acest document. De altfel, academicienii intenționează să transmită în curând o sinteză tuturor instituțiilor de conducere ale statului. Speranța lor este ca, în contextul Centenarului Marii Uniri, să se desfășoare la Snagov, sub patronajul președintelui Iohannis, o reuniune în cadrul căreia partidele și principalii decidenți politici să semneze Strategia.


11 institute de excelență ale Academiei au colaborat la elaborarea strategiei


Rămâne de văzut cum vor întâmpina „oamenii de stat” dâmbovițeni demersul Academiei. Cert este că autorii nu menajează clasa politică, despre care afirmă că se confruntă cu o criză profundă, care poate bloca evoluția României: „Clasa politică este considerată a fi responsabilă de orientarea greșită a societății, de proasta funcționare a statului și de corupția extinsă. Societatea românească riscă să fie scindată politic nu între clase și grupuri sociale, ci între populație și instituțiile politice, afectate masiv de corupție (…)”. De fapt, politicienii preferă nu dezbaterile, ci „lupta personalizată în jurul a cine este mai penal”, ceea ce transformă DNA în „arma primară a competiției politice”.

Ce-i de făcut?

Soluțiile prezentate de Academie vizează domenii numeroase și variate. În condițiile în care majoritatea populației consideră că direcția în care se îndreaptă România este greșită, iar corupția și sărăcia sunt identificate drept principalele probleme, acestea ar trebui să primească primele rezolvarea. Experții opinează că „statul tranziției are un profil distinct, caracterizat prin faptul că el reprezintă și un mecanism de exploatare a resurselor de către grupurile de interese”, astfel încât în literatura de specialitate a fost caracterizat drept stat neofeudal sau stat captiv.

Untitled-6

În plus, se are în vedere dezvoltarea industrială bazată pe valoare adăugată, productivitate și economia cunoașterii. De asemenea, documentul subliniază imperativul urgentării atragerii de fonduri europene. Astfel, la nivel teoretic, până în 2020, România are la dispoziție 35 miliarde de euro, din care aproape 7 miliarde pentru infrastructura rutieră, feroviară, navală și aeriană. Aceasta din urmă este, la rândul său, indispensabilă pentru crearea premiselor esențiale pentru dezvoltarea economică generală a țării. Creșterea productivității și a valorii adăugate în agricultură, dar și diversificarea exporturilor pentru acele firmele autohtone care au dovedit potențial reprezintă alte priorități. Mai sunt prescrise exploatarea potențialului României ca hub energetic regional sau dezvoltarea sectorului serviciilor, cu accent pe cercetare, IT și tehnologii creative. Consolidarea sectorului financiar se impune pentru a îmbunătăți accesul la finanțare, după cum sunt necesare reforme administrative pentru a asigura fiscalizarea eficientă. Nu trebuie neglijată nici dezvoltarea sistemului instituțional de învățământ la toate nivelurile, astfel încât să fie asigurat capitalul uman necesar dezvoltării, deoarece „educația și formarea resurselor umane joacă un rol determinant pentru evoluția și dezvoltarea noii societăți bazate pe cunoaștere”.

Nu în ultimul rând, autorii consideră că Europa se confruntă cu o „furtună perfectă”, respectiv cu o serie de crize concomitente, precum Brexitul, agresiunea Rusiei și dosarul ucrainean, terorismul, impasul economic, tendințe secesioniste etc. Prin urmare, se apreciază că România trebuie să-și valorifice statutul de principal aliat al SUA în Sud-Estul Europei  și să devină un lider UE la frontiera estică. În sfârșit, pentru Republica Moldova, „al doilea stat românesc”, se propune inițierea unui plan de investiții pe termen lung – Fondul Moldova.

Dezbatere sau critică?

Strategia Academiei nu a inspirat, deocamdată, dezbateri ale societății civile sau ale politicienilor. Nici presa nu a reflectat decât sumar și superficial anumite idei sau sugestii. În schimb, demersul a stârnit deja critici, mai mult sau mai puțin justificate.


„Strategia este dincolo de ciclurile electorale, este dincolo de orice fel de poziție, să zicem, partizană de vreun fel”. – Ionel Valentin Vlad, președintele Academiei, 8 octombrie 2016


Astfel, recent, renumitul istoric Lucian Boia a avut o poziție caustică la adresa înaltului for: „(…) Academia lovește din nou. De data asta, ni se livrează un proiect de dezvoltare a României sau cam așa ceva. Punctul central al chestiunii (cel puțin așa am văzut la televizor) este impiedicarea tinerilor de a mai ieși din România. Foarte bine, să se coacă puțin la minte și apoi mai vedem dacă le dăm sau nu pașaport. Este vorba, mai precis, despre absolvenții diverselor facultăți, care, după ce își încheie studiile, nu știu cum să fugă mai repede din țară. Academicienii susțin că, odată ce statul român a cheltuit pentru școlarizarea lor, ar trebui să fie obligați să rămână aici”.

Desigur, este probabil ca în viitor Strategia să genereze și alte polemici. Ceea ce este de preferat, altminteri riscând să devină încă un document peste care se așterne praful.

 

Click pentru a comenta

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

To Top