Europa, sub asediu

Europa pare să fi intrat într-o perioadă în care aproape nicio zi nu mai trece fără o nouă alertă de securitate. Drone care pătrund în spațiul aerian al unor state, nave lovite și scufundate în Marea Neagră, atacuri informatice asupra unor infrastructuri private sau guvernamentale, zeci de amenințări false cu bombă care paralizează traficul aerian, incendieri și tentative de sabotaj, proteste violente în sute de orașe, mai nou, un atac sîngeros la Cracovia, cu nouă morți și peste zece răniți.

• Bursa de Valori Bucureşti în scădere. Care a fost cea mai tranzacționată companie
• Europa, sub asediu
• Când fondurile devin rezultate
• Schimbare majoră în instanță: Unele dosare ar putea primi termen chiar în ziua depunerii cererii
• O viață pe altarul dreptului

Luate separat, fiecare dintre aceste evenimente are propria explicație, propriul context și propriile responsabilități, arată InPolitics într-o analiză.

Unele sunt consecințe directe ale războiului din Ucraina, altele țin de criminalitate, extremism, vulnerabilități tehnologice sau tensiuni sociale. Este posibil ca unele să aibă legături între ele, dar nu avem suficiente informații pentru a afirma acest lucru.

Problema este însă că toate se produc într-un interval de timp foarte scurt, într-un continent deja tensionat de războiul din Ucraina, de confruntările din Orientul Mijlociu, criza energetică, dificultățile economice și o polarizare socială tot mai pronunțată. Europa nu pare să fie în pragul unui război terorist clasic, cu atentate revendicate de organizații care își asumă public o campanie de violență. Dar se confruntă cu ceva care poate deveni la fel de periculos: o formă de insecuritate hibridă în care granița dintre război, sabotaj, criminalitate, intimidare și simple incidente devine tot mai greu de identificat.

Iar efectul cumulat începe să înfățișeze o societate aflată permanent în stare de alertă și condusă de guverne extrem de slabe, aproape neputincioase.

O statistică publicată de European Observatory of Drone Incidents arată dimensiunea fenomenului: 215 incidente cu drone consemnate în Europa de la începutul anului 2026, dintre care 186 confirmate de autorități. Situația este și mai îngrijorătoare pe mare. Potrivit unei analize Reuters din 3 noiembrie, între 5 și 28 octombrie cel puțin nouă nave comerciale, petroliere sau cargouri au fost lovite, avariate, răsturnate ori scufundate în Marea Neagră, inclusiv în apropierea apelor teritoriale ale României și Bulgariei și în zonele lor economice exclusive. Miza este considerabilă, Marea Neagră nu înseamnă doar confruntarea dintre Rusia și Ucraina, ci și transport comercial, aprovizionare energetică, porturi, conducte și viitoarea exploatare a gazelor naturale.

Zeci de zboruri perturbate de amenințări cu bombă. Mai nou, și televiziunile

Unul dintre cele mai neobișnuite episoade ale ultimelor zile este valul de amenințări false cu bombă care a afectat transportul aerian european. Aproape 30 de zboruri au fost perturbate de amenințări cu bombă. Mai multe aeronave au fost deviate, unele au efectuat aterizări neplanificate, iar altele au fost escortate de avioane de luptă. Au fost vizate curse spre Roma, Paris, Praga, Sofia, Milano și alte destinații.

Vineri fenomenul a trecut la un alt nivel. Televiziunea publică irlandeză RTÉ, postul britanic Sky și televiziunea bulgară Nova TV au primit amenințări cu bombă. RTÉ și-a evacuat sediul, iar emisia a fost întreruptă temporar. Mesajele avertizau că „ceasul ticăie” și sugerau că amenințările ar face parte dintr-o serie de atacuri pregătite asupra mijloacelor de transport europene.

Hackerii au descoperit că nu trebuie să atace armata pentru a afecta o țară

De-a dreptul șocante sunt atacurile cibernetice recente, inclusiv asupra sistemelor de refrigerare din supermarketuri și din infrastructura medicală. Au fost vizate supermarketuri din nouă țări europene și mai multe bănci de sînge din Franța.

Este un exemplu aproape didactic despre cum poate funcționa războiul hibrid. Nu trebuie să bombardezi un depozit alimentar, să distrugi un spital sau să ocupi o centrală electrică.

Poți ataca de la distanță sistemele care controlează temperatura dintr-un supermarket sau dintr-o bancă de sînge.

Consecințele pot ajunge în farfuria consumatorului, în aprovizionarea magazinelor și chiar în sistemul medical. Administrația publică rămîne unul dintre sectoarele cele mai vizate, iar activitatea hackerilor este influențată tot mai mult de evoluțiile geopolitice.

România a fost și ea recent în centrul unei operațiuni de sabotaj coordonate din Rusia, conform SRI, are probleme mari cu dronele, cu nave lovite în preajma apelor sale, cu alarme false cu bombă.
În paralel cu incidentele de securitate, tot mai multe state europene traversează o perioadă de tensiuni sociale serioase. Franța, Italia, Germania, Belgia, Portugalia, Spania, Albania și Elveția au fost scena unor manifestații importante, cele mai multe dintre ele degenerînd în confruntări violente, incendieri, jafuri și distrugeri.

Un alt episod care a șocat Europa este accidentul feroviar din apropiere de Urda, Spania, produs pe 28 octombrie. Coliziunea dintre două trenuri de mare viteză s-a soldat cu 69 de morți și peste 100 de răniți. Tragedia a readus în atenție un alt accident produs în ianuarie pe aceeași linie Madrid-Sevilla, în care au murit 46 de persoane. Nu există, în acest moment, probe că accidentul ar fi fost provocat intenționat. Dar două tragedii majore pe aceeași linie, urmate de o investigație privind banii alocați tocmai pentru modernizarea sistemelor de siguranță, reprezintă o lovitură serioasă pentru încrederea publică în infrastructura europeană.

Cracovia: nouă morți și peste zece răniți într-un atac armat

Azi, Polonia a fost zguduită de atacul din zona Pieței Centrale din Cracovia. Un bărbat a intrat cu mașina într-o zonă aglomerată și a deschis focul asupra oamenilor. Potrivit informațiilor transmise de poliție, nouă persoane au murit și peste zece au fost rănite. Suspectul a fost confruntat de polițiști și rănit în timpul intervenției, apoi reținut. Nu există suficiente informații pentru a-l clasifica drept atentat terorist.

Ar fi greșit să prezentăm toate aceste manifestații drept operațiuni de destabilizare. Ele au cauze sociale și economice identificabile: prețurile energiei și combustibililor, locuințele tot mai inaccesibile, salariile, austeritatea și degradarea serviciilor publice. Dar tocmai de aici apare o vulnerabilitate pe care orice actor ostil o poate exploata. O societate nemulțumită, polarizată și neîncrezătoare în instituții este mult mai ușor de destabilizat decît una în care există un minim consens social. Toate aceste evenimente care se produc într-un context geopolitic extrem de nefavorabil.

Războiul din Ucraina, conflictul din Gaza, din Iran adaugă o nouă sursă de instabilitate. Europa nu este în război, dar nici nu mai trăiește într-o normalitate de pace. Combinația actuală de amenințări este neobișnuit de apăsătoare. Pentru prima dată după multe decenii, mai multe state europene trebuie să gestioneze simultan riscul unei confruntări militare la frontiere, sabotaje pe propriul teritoriu, atacuri asupra infrastructurilor civile, amenințări asupra transporturilor, presiuni economice și tensiuni sociale care pot degenera în violență.

Iar cetățeanul obișnuit începe să resimtă toate acestea în viața de zi cu zi. Nu mai este vorba doar despre știri de pe frontul ucrainean sau despre declarații ale liderilor politici. Este vorba despre avionul în care urcă, trenul cu care călătorește, supermarketul de unde își cumpără alimentele, spitalul în care ajunge și strada pe care locuiește.

Pentru că adevărata vulnerabilitate a Europei nu este doar aceea că e atacată în multe locuri. Este și aceea că, în timp ce fiecare instituție încearcă să rezolve propria criză, nimeni nu reușește întotdeauna să vadă întregul tablou. Pacea nu mai înseamnă doar absența războiului la propriile frontiere. Înseamnă și capacitatea de a-și proteja instituțiile, infrastructura și populația de atacuri care nu seamănă cu un război, dar pot produce efectele unei confruntări de lungă durată.