Ce se ascunde în spatele războiului din Israel

Un eveniment la care nimeni nu se aștepta: Israelul a fost supus azi dimineață unui atac masiv al organizației teroriste Hamas, cu rachete, din Fîșia Gaza. Sudul și centrul țării, inclusiv Tel Aviv, au fost lovite, la exact 50 de ani de la Războiul Yom Kippur. Mii de rachete, morți, răniți, prizonieri, scene de teroare pe străzi. „Suntem în război!” anunță premierul Bibi Netanyahu națiunea. Marea întrebare: cui prodest?

• Kelemen Hunor: Nu m-am autopropus premier în niciun context. Cine spune altceva, minte cu nerușinare
• Care sunt primele proiecte comune de apărare a UE
• Pe urmele aurului
• Discursul „istoric” al Ursulei von der Leyen, un dezastru: Mai multă birocrație și centralizare, mai multă Ucraină, mai multe cheltuieli
• Doi israelieni depășesc limitele camerelor foto din telefoane și drone cu Inteligența Artificială. OpenAi le-a cumpărat compania

Iran se declară susținător al atacului Hamas

În spatele giganticei lebede negre aterizate azi se pot afla multe, știut fiind cît e de complicată regiunea.
Evoluția evenimentelor de azi lasă, totuși, să se întrezărească de pe acum anumite consecințe. Iar cele mai neplăcute se anunță a fi pentru administrația Biden.

Să sintetizăm un pic faptele, după un periplu prin presa mare a lumii.

Organizația Hamas, care controlează Fîșia Gaza, are în spate doi mari susținători/finanțatori: Iran și Qatar. Nu putea mișca un pai fără acordul cel puțin al unuia dintre tutorii săi. Și e greu de crezut că acesta ar fi Qatar, care strînge din dinți de ceva vreme să se occidentalizeze. În plus, Iranul deja a anunțat oficial că sprijină acțiunea Hamas de azi.

Ce interese ar putea avea Iran să arunce Hamasul într-o luptă absolut inegală cu forțele israeliene, pe care nu are cum să nu o piardă altfel decît devastator și cu pierderi imense?
Răspunsul simplu ar putea fi dorința de a bloca evoluția accelerată a unui proces extrem de deranjant pentru Teheran și Moscova: noua și frumoasa prietenie dintre evrei și saudiți, care a făcut primii pași acum trei ani.

„Israelul și Arabia Saudită se apropie de o pace istorică” a anunțat luna trecută, la ONU prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu, neuitînd să adauge că palestinienii nu au drept de „veto” asupra relaţiilor arabo-israeliene.
A confirmat-o și prinţul moştenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, care a spus la Fox News că monarhia sunnită şi statul evreu „se apropie în fiecare zi” de o normalizare a relaţiilor lor.
Nu a părut încîntat de anunțuri preşedintele palestinian Mahmoud Abbas, care a replicat că nu va exista pace în Orientul Apropiat şi Mijlociu dacă nu se va ţine cont de „drepturile legitime” ale poporului său, adică de aplicarea unei soluţii a două state.

Neplăcut pentru Iran – și nu numai – e faptul că prietenia dintre Israel și Arabia Saudită face parte dintr-un proces mai amplu de reapropiere între saudiți și Statele Unite, a căror relație s-a înrăutățit în timpul administrației Biden. Și care acum începea să se reîncălzească prin mijlocirea Israelului.

Iar acest fapt poate avea consecințe de amploare.
Zilele trecute, Reuters puncta că Arabia Saudită este hotărîtă să obțină un aranjament militar prin care SUA să o apere, în schimbul deschiderii legăturilor cu Israelul, chiar dacă Israelul nu oferă concesii majore palestinienilor în încercarea lor de a deveni stat.

O altă consecință a prieteniei în trei, Arabia Saudită-SUA-Israel ar putea fi creșterea producției de petrol de către saudiți, pentru a scădea prețul petrolului în lume, lucru de care Biden are mare nevoie în ceea ce privește întărirea pozițiilor sale electorale, precum și pentru a slăbi Rusia.

Se știe că una dintre cele mai mari umilințe pentru Biden a fost să meargă în Arabia Saudită pentru a cerși sporirea producției de petrol, doar pentru a i se trînti ușa-n nas.

Iranul nu e fericit cu situația, așa că are toate motivele să dinamiteze lucrurile. Și e greu de crezut că nu a primit o undă verde discretă de la amicul Putin.

O face marșînd pe o lovitură ca la biliard. Relația Arabiei Saudite cu Hamas se știe că este foarte dificilă, dar, după cum corect punctează Strana Today, saudiții, care pretind un rol de lider în lumea musulmană și arabă, nu pot ignora problema Palestinei. Saudiții au insistat în mod tradițional să se acorde palestinienilor dreptul de a-și crea propriul stat, în cadrul negocierilor cu Israelul.

Prin urmare, dacă actualul conflict duce la o operațiune terestră israeliană la scară largă în Fîșia Gaza, în care victimele civile sunt inevitabile, va fi dificil pentru Arabia Saudită să mai negocieze ceva cu Israelul, iar prietenia va îngheța rapid. Nu e de mirare că Arabia Saudită și aliatul său Egiptul au cerut deja încetarea imediată a conflictului, probabil sperînd să nu se ajungă la point of no return.

E greu de crezut, însă, că lucrurile mai pot rămîne pe făgașul inițial. Netanyahu a anunțat oficial că va elimina toți militanții Hamas din țara sa, beneficiind de o forță infinit superioară, ceea ce va însemna în mod cert o invazie la sol a Fîșiei Gaza, cu distrugerea completă a structurii Hamas. Asta va presupune bătălii, sînge, morți și răniți; în fapt replica evreilor de azi a produs rapid sute de morți, mai ales civili, în Fîșia Gaza.

Occidentul rămâne cu Israelul

Statele arabe vor fi puse în fața unei situații de maximă gravitate. Practic, ar putea ajunge în incapacitatea de a mai întreține relații cît de cît decente cu Occidentul pe fondul unei escaladări a conflictului din Israel. Pentru că atît SUA cît și UE și-au manifestat azi fără ezitare sprijinul clar pentru statul evreu.
Atacul Hamas – de-a dreptul kamikaze am spune – poate conduce rapid la o severă linie roșie de demarcație între Occident și întreaga lume arabă.

Străzile israeliene după atacul Hamas de sâmbătă, 7 octombrie

Premierul israelian va avea de dat niște răspunsuri poporului său despre modul în care armata și serviciile de informații au fost luate prin surprindere. Dar în egală măsură, o intervenție anti-arabă în forță îl poate scuti de pierderi de imagine pe tema de mai sus. Poate de aceea s-a și grăbit să arunce în eter formula necruțătoare „Suntem în război!” și să declanșeze convocarea rezerviștilor.

O mare întrebare e și dacă Hezbollah-ul libanez, aliat cu Iranul, va interveni în război de partea Hamas, deschizând un al doilea front împotriva Israelului în nord. Hezbollah este, în principiu, o organizație militară mai puternică decât Hamas și poate cauza o mulțime de probleme Israelului.

Încă mai grav, și analiști externi deja vorbesc despre asta, există posibilitatea ca Israelul să atace militar Iranul, inclusiv printr-o lovitură nucleară, evreii fiind aproape sigur putere nucleară nedeclarată. Caz în care va bubui întregul Orient Mijlociu.

Joe Biden și Benjamin Netanyahu Foto X JB

Ruperea în fașă a prieteniei dintre Israel și Arabia Saudită pe altarul conflictului cu Hamas va însemna pentru administrația Biden o grea lovitură, atît prin ratarea ieftinirii petrolului, care ar afecta grav Rusia, cît și prin posibila declanșare a unui conflict geo-politic de care America nu are nevoie într-un moment cînd deja americanii sunt sătui de războiul din Ucraina și de trimiterea de bani grei acolo.

Încă nu este clar dacă Iranul este pregătit să înceapă un joc cu mize atît de mari, care implică și Hezbollah, ba poate întrega lume arabă, sau dacă a urmărit doar să blocheze normalizarea relațiilor dintre saudiți și Israel, plus Statele Unite. La cum se prezintă lucrurile, din păcate, e greu de crezut însă că prăpastia căscată azi se va mai putea astupa prea curînd.