Ce ascunde Ilie Bolojan pentru a numi un nou judecător la CJUE. Av Ștefan Vlad: Un Guvern demis nu are dreptul să adopte politici noi și există serioase argumente că adoptarea unei proceduri de selecție diferită de cea anterioară poate fi considerată o politică nouă

„Astăzi am aflat că, recent, Guvernul a adoptat un Memorandum privind aprobarea Regulamentului de selecție a unui judecător la Curtea de Justiție UE. Numirea unui astfel de judecător este prevăzută de art. 253-255 din TFUE (Tratatul de Funcționare UE). Așadar, Regulamentul aprobat este un act emis pentru punerea în aplicare a TFUE, adică a unei legi. Căci, potrivit art. 11 din Constituție, Tratatele fac parte din fondul activ al legislației interne. Guvernul a adoptat deci un act pentru punerea în aplicare a unei legi. Din punctul meu de vedere, adoptarea acestui Regulament ar fi trebuit să se supună integral procedurii prevăzute de HG 561/2009 privind procedura de adoptare a actelor normative de catre Guvern. Afirmația necesită însă unele explicații pentru cei neinițiați.”, arată avocatul Ștefan Vlad, într-un comentariu pe contul său de Facebook.

• Ce ascunde Ilie Bolojan pentru a numi un nou judecător la CJUE. Av Ștefan Vlad: Un Guvern demis nu are dreptul să adopte politici noi și există serioase argumente că adoptarea unei proceduri de selecție diferită de cea anterioară poate fi considerată o politică nouă
• Replică pentru Dragoș Pîslaru de la propriii angajați: Sindicatele nu suferă de sindromul Stockholm
• Miza care depășește Golful
• Trump vrea să ceară Europei rambursarea ajutorului american acordat Ucrainei
• Frații Tate, trimiși în judecată de procurorii DIICOT

„Miza acestui demers este una de o importanță strategică majoră: actualul mandat al judecătorului român expiră pe 6 octombrie 2027, iar noul reprezentant urmează să fie numit pentru un mandat de sase ani. Decizia executivului a ridicat numeroase semne de întrebare în spațiul public. Ministerul Justiției a admis că noua metodologie respectă doar „în ansamblu” tiparele procedurilor de selecție folosite anterior. Respectiv din 2020 pentru CJUE și 2021 pentru Tribunalul Uniunii Europene. Ceea ce indică o schimbare deliberată a regulilor și a configurației mecanismelor precedente.”, scria EVZ într-o analiză publicată aici.

Din informațiile disponibile publicului nu reiese că ar fi fost solicitate opiniile Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), ale Înaltei Curți de Casație și Justiție sau ale Uniunii Naționale a Barourilor din România. Foto Gov.ro

Avocatul Vlad, unul dintre cei mai recunoscuți specialiști în Drept Administrativ și Contencios Administrativ, amintește că actele administrative normative sunt acte emise de Guvern în regim de putere publică, în vederea punerii în aplicare a unei legi, acte ce conțin reglementări impersonale (deci nu sunt acte care au un beneficiar identificat clar) și care instituie norme obligatorii erga omnes (pentru toți).”

„Procedura de selecție este un astfel de act administrativ normativ deoarece se instituie normele general obligatorii pentru selecția judecătorului. De aceea, el trebuia să urmeze parcursul prevăzut de HG 561/2009, adică parcurgerea procedurii de transparență decizională (art. 15 din HG 561/2009), ce presupune publicarea pe site pentru o perioadă de 30 de zile și apoi acordarea unui termen de 10 zile pentru primirea de sugestii și propuneri.

De asemenea, HG 561/2009 stabilește și obligativitatea consultării interministeriale, dar și alte proceduri asupra cărora nu voi insista acum.

Punem puțin pauză acestei idei, pentru a revela strategia folosită de Guvern pentru a evita regulile stabilite de HG 561/2009.

HG 561/2009 se referă în art. 10 și la Memorandum, ca document emis de Guvern, prin care se rezolvă o anumită situație punctuală, iar art. 10 alin. 3 prevede că Memorandumul este un document intern care nu se publică în Monitorul Oficial. Memorandumul nu se supune procedurilor de transparență și consultare interministerială, adică nu este un act administrativ normativ prin care se stabilesc reguli și proceduri impersonale cu efect obligatoriu pentru toată lumea. Memorandumul nu este decât un act prin care Guvernul adoptă o soluție, fără ca această soluție să aibă caracter normativ.

Însă atunci când actul adoptat stabilește procedura și regulile aplicabile direct persoanelor din afara administrației, precum condiții de acces la selecție, criterii juridice de eligibilitate, ș.a.m.d., atunci actul nu este un simplu document intern (memorandum), ci este un act administrativ normativ.

Or, procedura de selecție adoptată stabilește exact aceste reguli și deci este un act administrativ normativ.

De aceea, Guvernul, pentru a evita procedurile specifice adoptării actelor normative, a intitulat actul Memorandum.

Procedeul nu este nou. Să ne reamintim că același lucru l-a făcut și în cazul proiectului de lege al salarizării, pe care l-a numit fie act emis în calitate de secretariat tehnic, fie comunicat de presă, tocmai pentru a evita rigorile procedurale instituite de HG 561/2009. În mod previzibil, Curtea de Apel si Înalta Curte de Casatie si Justiție au avut o altă opinie și au calificat corect actul.

Din alt punct de vedere, există o altă vulnerabilitate derivată din faptul că un Guvern demis nu are dreptul să adopte politici noi și există serioase argumente în sensul că adoptarea unei proceduri de selecție diferită de procedura de selecție folosită anterior ar putea fi considerată o politică nouă.” arată avocatul Vlad.