O problemă ignorată de politicienii români afectează economia țării

Ignorată de autoritățile române în anii post-decembriști, infrastructura feroviară din țară a ajuns în stadiul în care trenurile de marfă și cele de pasageri circulă mai încet decât în perioada interbelică.

Bugetul alcătuit de politicieni pare să fi ignorat, pe alocuri, partea legată de modernizarea infrastructurii feroviare. Multe guverne care au urmat căderii comunismului au venit și au plecat, fără să pună preț pe CFR, cândva a doua armată a țării. Situația nefericită a dus la degradarea și, în consecință, la dezafectarea unor trasee feroviare din țară, degradarea gărilor, a unor depouri și a locomotivelor și vagoanelor responsabile pentru transportul de marfă și de pasageri.

• Citește și: CFR SA, licitație pentru tronsoanele Livezeni-Simeria…
• Citește și: Ministrul Transporturilor trimite Corpul de Control la CFR Marfă…

Vor ajutor de la autorități!

Conștientizând pierderile care au loc din cauza transportului ineficient, Asociația Română a Comercianților de Produse Agricole (ARCPA) solicită autorităților din România să se implice în modernizarea infrastructurii feroviare, astfel încât România să intre pe noi piețe de export.

„Dacă ne întrebăm ce trebuie să facă România pentru a fi competitivă în raport cu marii jucători de pe piața cerealelor, părerea mea este că nu trebuie să concurăm cu Rusia pe volume exportate. Noi trebuie să ne propunem, împreună cu fermierii noștri, să fim mai rentabili decât fermierii din Rusia, industria locală să fie mai rentabilă decât cea din Rusia, iar transportatorii noștri să aibă mai mult succes. Trebuie să avem eficiență în fluxurile pe care le administrăm. Mi-e teamă că în cazul în care ne mișcăm cu 17 km/oră în traficul feroviar și nu o să corectăm lucrul acesta destul de repede o să avem probleme din ce în ce mai mari în viitor.”

Vasile Varvaroi – președinte ARCPA

Rolul asociației este de a găsi destinații de export pentru produsele fermierilor români. Totuși, drumul pe care cerealele îl străbat de la port până la diverse puncte din țară și din afară este costisitor, explică Varvaroi:

„În Portul Constanța suntem mai competitivi decât colegii din Rusia, pentru că pe fermieri îi costă mai puțin să încarce o navă în Constanța decât în porturile rusești. În schimb, este complet parodoxal că o țară mult mai mare ca a noastră (n.r. Rusia) pierde mult mai puțin pe calea ferată decât noi, unde distanțele sunt de 700 — 800 de kilometri. Dacă privim întreg lanțul logistic de la fermieri până în port cred că în afară de discuțiile legate de infrastructură restul este mult mai dezvoltat decât în alte țări.”

Vasile Varvaroi

Este solicitat Ministerul Agriculturii

Reprezentanții Asociației au cerut sprijin din partea Ministerului Agriculturii pentru a îndeplini cerințele de export, referitor la certificatele fitosanitare, pentru transportul în Indonezia și Coreea de Sud: „Facem diligențe către Ministerul Agriculturii și Direcția Fitosanitară pentru a găsi o formulă ca să putem să ne apropiem de îndeplinirea acestor cerințe ale statului indonezian. Franța a făcut-o deja, Rusia a exportat în Indonezia. Trebuie să găsim piețe noi, pentru că acesta este viitorul pe măsură ce producțiile cresc”, au spus reprezentanți ai Asociației.

• Citește și: CFR a cumpărat cel mai scump tren din istoria sa
• Citește și: Ministrul Transporturilor face ordine la CFR. Cine a fost demis

Probleme sunt legate și de porumbul care ar putea fi exportat spre Coreea de Sud și căruia îi lipsește un certificat care atestă că nu e modificat genetic.

„Am văzut o statistică unde se spune că viteza de transport pe calea ferată este mai mică decât în perioada interbelică, când era 57 km/h — 60 km/h, iar acum avem doar 17 km/h”, a explicat vicepreședintele ARCPA, Victor Beznea.

Transportul să fie mai ieftin

Opinia oamenilor din industrie este că transportul feroviar ar trebui să fie mai ieftin, astfel încât, companiile să nu piardă bani în urma procesului logistic. De exemplu, directorul general Barexim, Lucia Bărbulescu este de părere că o ieftinire cu 15 până la 20% a costurilor legate de transport ar fi optimă, însă „legislația românească scumpește artificial acest tip de transport (n.r. feroviar, de marfă)”. Astfel, transportul feroviar ajunge să coste aproape la fel de mult precum cel rutier. De exemplu, explică directorul Bărbulescu, transportatorii feroviari de marfă plătesc taxă de infrastructură pe kilometru, taxe de drum în motorina consumată, împreună cu 5,5 euro pe zi, pe vagon, atunci când trenul staționează.

Datele prezentate de directorul companiei Barexim arată că transportul de marfă, cel puțin cel de cereale, a scăzut dramatic din 1990 până în prezent. Astfel, dacă la începutul anilor 90, erau transportate în jur de 360 de milioane de tone de cereale pe an, în prezent valoarea a scăzut la 46 de milioane.

Totodată, situația în portul Constanța pare să fie gravă:

„Tot portul este blocat cu vagoane vechi ale CFR Marfă care nici nu mai pot fi mutate de acolo. Nu este asigurată infrastructura dintre silozul din țară și silozul de export. Noi nu avem cu cine să discutăm, iar din aceste situații pierde fermierul, pierde comerciantul și pierde operatorul și statul nu are nicio problemă. Statul te taxează pe șina lui, dar tot el nu îți dă voie să circuli.”

Lucia Bărbulescu

Soluții salvatoare

Există, totuși, speranță pentru companiile care vor să transporte nu doar cereale, ci și produse industriale, chimice, aparatură și marfă de toate felurile. Coridorul IV european, de exemplu, se întinde pe 1.400 de km, de la Curtici la Constanța, cu secțiunile Arad-Constanța și Arad-Calafat. Investițiile totale estimate de CFR SA (n.r. compania națională care administrează infrastructura feroviară) se ridică la 6 miliarde de euro și proiectul de modernizare avansează.

În aceeași manieră, Coridorul IX apare în planurile companiei pentru modernizare. Se întinde de la Iași la Giurgiu, are o lungime de 618 km și costuri estimate la 4,5 miliarde de euro.

Pe scurt, anul 2018 ar trebui să ofere țării 1.000 de km de cale ferată cu viteze de circulație de 160 de km/h.

„Este greu să convingi clienții să folosească trenul în defavoarea mașinii personale atât timp cât pe drumurile din țară se circulă gratuit, în timp ce noi plătim taxe pentru fiecare kilometru făcut. Acest lucru este valabil mai ales în cazul transportului de marfă.”

Adrian Vlaicu, director de marketing – CFR Călători