BNR a înrăutățit prognoza de inflație. Isărescu ne spune că din 2026 va fi bine

Banca Națională a ridicat progonoza de inflație, dar șeful instituției, Mugur Isărescu, ne asigură că din acest punct de vedere, lucrurile vor intra pe un făgaș pozitiv de pe la începutul lui 2026. El insistă să statul trebuie să își finanțeze deficitele prin împrumuturi, altă soluție mai bună nu există. Între timp, Comisia Europeană a majorat proiecția privind deficitul bugetar.

• Sondaj Avangarde. 56,4% dintre români agreează ideea alegerilor anticipate
• In the same week that Poland signed 29 defense contracts with its own national industry, Romania signed with a single German supplier and rejected the only project manufactured domestically
• Mircea Cărtărescu împlinește 70 de ani. „Viața e mai mult decât scrisul! Îmi spun asta, practic, în fiecare zi, dar, îmi spun și asta: eu nu pot percepe viața decât prin scris! E diformitatea, monstruozitatea mea”
• Copiii României: Aproape 20% nu merg la școală, 25% se simt „frecvent triști” și 56% suferă de oboseală
• Iran nu crede „nici în cuvintele, nici în promisiunile” SUA

„Politica monetară funcționează”

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere, de la 4,7% la 4,9%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025, potrivit datelor prezentate miercuri de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

„Avem o traiectorie descendentă a inflaţiei, ceva mai puţin pronunţată în proiecţia din februarie”, a spus Mugur Isărescu, potrivit Agerpres.

„Deci inflaţia se duce treptat, nu brusc, în jos şi undeva la sfârşitul lui 2025, începutul lui 2026, intră în bandă. Este ceva mai lentă decât am prognozat anterior şi această reducere a inflaţiei headline este determinată în principal de componenta inflaţiei de bază, CORE2 ajustat, ceea ce este bine. Arată că politica monetară funcţionează. Nu o ţinem nici foarte tare strânsă, dar nu îi dăm nici drumul prea tare ca să avem puseuri inflaţioniste. Încercăm acea combinaţie să dăm inflaţia în jos fără să creăm recesiune”, a explicat guvernatorul băncii centrale.

Așadar, deși a revizuit în sus prognoza de inflație, Mugur Isărescu ne spune că suntem pe drumul cel bun, dar vom resimți ameliorarea situației abia prin 2026.

Cele mai vioaie prețuri din UE

România are cea mai mare rată a inflației din UE, 6,7% în luna martie 2024, potrivit site-ului Statista. Pentru comparație, media spațiului comunitar este de 2,6%, Zona Euro are o inflație de 2,4%, Ungaria de 3,6%, Polonia de 2,7%.

Între timp, șeful BNR recunoaște că „România are o problemă fiscală grea”, după cum relatează site-ul Europa Liberă. Deficitul bugetar și deficitul comercial au valori ridicate și din acest motiv, piețele financiare penalizează România ca fiind o țară cu risc, ceea ce se traduce în dobânzi mai mari la împrumuturile externe.

În prezent, dobânda de politică monetară a României este de 7%. Dintre țările Uniunii Europene, numai Ungaria are un nivel mai ridicat, 7,75%. Zona Euro are 4,5%, Cehia 5,25%, Polonia 5,75%, după cum arată site-ul de specialitate Trading Economics.

Dar inclusiv în aceste condiții, Guvernul e nevoit să finanțeze deficitul bugetar prin împrumuturi. Alternativa ar fi mai rea pentru economie, crede Isărescu.

„Soluţia nu este să opreşti finanţarea deficitului, deoarece acest lucru ar însemna un şoc teribil pentru economie şi pentru ţară. Soluţia este să reduci deficitul fiscal şi pe partea de cheltuieli, şi pe partea de venituri, în ambele părţi. Astea sunt opţiunile Guvernului”.

Vești rele de la Bruxelles

Dar la acest capitol, veștile venite de la Bruxelles nu sunt deloc bune, ba chiar dimpotrivă.

Comisia Europeană a înrăutățit prognoza pentru deficitul guvernamental al României. Conform unui document publicat miercuri de Executivul comunitar, și citat de Agerpres, deficitul guvernamental va urca la 6,9% din PIB în 2024 şi la 7% din PIB în 2025, din cauza creşterii cheltuielilor.

În prognoza publicată în toamna anului trecut, Comisia arăta că se aşteaptă ca deficitul guvernamental al României să se reducă, de la un nivel de 6,3% din PIB prognozat la acea dată pentru 2023, până la 5,3% din PIB în 2024 şi 5,1% din PIB în 2025, ca urmare a măsurilor de consolidare fiscală ce urmau să fie implementate în luna ianuarie 2024.

În documentul publicat miercuri, însă, CE precizează că deficitul guvernamental este aşteptat să rămână la un nivel ridicat pe întreaga perioadă a intervalului de prognoză.

„În 2024, deficitul este prognozat să crească până la 6,9% din PIB. La fel ca şi în 2023, creşterea rapidă a cheltuielilor guvernamentale este aşteptată să fie principalul motor din spatele acestui deficit mai mare… În 2025, deficitul este prognozat să rămână stabil la 7% din PIB, plecând de la ipoteza că politicile nu vor fi modificate. Costul pe termen scurt al reformei pensiilor este aşteptat să continue la deficitul mai mare. Prognoza de deficit pe 2025 nu include posibilele reforme suplimentare care ar decurge din reforma regimului fiscal al microîntreprinderilor şi reforma generală a sistemului de taxe, care sunt incluse în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă dar pentru care nu au fost prezentate suficiente detalii”, subliniază Comisia Europeană.