Isărescu afirmă că băncile au „sărit calul” ducând ROBOR peste dobânda-cheie

Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a prezentat raportul trimestrial asupra inflației iar veștile nu sunt prea bune pentru români.

„Aveți determinanții inflației, nu-i mai menționez, în principal evoluția prețurilor în sectorul energetic. Inflația ridicată rămâne un fenomen cu dimensiune globală, nu este numai în România”, a precizat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

Isărescu a arătat că, deși prețurile sunt mari, România nu este fruntașă în Europa la acest capitol.

„Aveți indicele armonizat al prețurilor de consum în Europa, ca să putem face o comparație, România nu este fruntașă – între ghilimele – în acest domeniu. Suntem pe locul 7, ceva mai mult decât media inflației în Uniunea Europeană, de 9,6 la sută. Dar mai importante mi se par două lucruri. În primul rând, și inflația cea mai scăzută din Europa depășește 5 la sută. Un studiu arată câte țări, din 60 analizate, mai au o inflație mai mică de 2 la sută sau egal cu 2 la sută, o țintă acceptată pe plan mondial. Observați că, în acest moment, avem 0 țări cu inflație scăzută de 2 la sută. S-a mai întâmplat acest lucru în perioada crizei din 2008-2009. Dar o cădere de asemenea amploare la zero nu s-a mai văzut în perioada analizată”, a spus Mugur Isărescu.

Guvernatorul BNR a mai arătat că în România accelerarea ratei inflației s-a datorat creșterii prețurilor la energie, subliniind că în condițiile în care nu ar fi existat o schemă de compensare inflația ar fi sărit de 20%.

Mai mullt, Isărescu nu este deloc optimist în ceea ce privește piața muncii, cu atât mai mult cu cât deficitul forței de muncă este în creștere.

„Rata inflației și-a identificat creșterile. Indicele mediu anual al IPC este totuși cu o singură cifră dar urmează să crească în funcție de inflația anuală. 

Inflația scăzută nu este nicăieri mai jos de 2%. În România accelerarea ratei inflației s-au datorat energiei, combustibililor, utilităților dar și bunurilor alimentare. Dacă nu era schema de compensare la utilități, inflația sărea de 20%! 

Criza energetică alimentată de situația geo-politică au favorizat creșteri în cazul carburanților până în urmă cu câteva săptămâni. Prețul țițeiului a dus la creșterea prețului la carburanți. Influența prețurilor mari la energie s-a dus mai mult în ceea ce privește produsele alimentare procesate și au fost influențate și de secetă. Primele semne pozitive sunt în ceea ce privește materiile prime. Vom micșora pasul de creștere a ratei dobânzii. Este o tendința semnalată și pe plan mondial. 

Sunt posibile presiuni inflaționiste pe piața forței de munca. E rezonabil, nu arată încă rău, au fost creșteri de productivitate. Avem o deteriorare a activității. Vedem o persistentă alertă de creștere a salariilor și vor fi consecințe. 

Avem un deficit de forța de muncă care este în creștere. Rata șomajului este în scădere, ceea ce poate să reflecte o tensionare a pieței muncii. Nu suntem optimiști in ceea ce privește piața muncii din cauza inflației pentru ca tensiunile pot să mai apară!”, a mai spus Isărescu.

De asemenea, el a transmis că „băncile au sărit calul și au dus ROBOR-ul peste dobânda-cheie”. În plus, Mugur Isărescu a declarat și că vremea dobânzilor mici a trecut.

Conform guvernatorului Mugur Isărescu, BNR vede o temperare a consumului și crede că în semestrul 2 se va simți și mai mult. „Consumatorii se orientează mai pronunțat către magazinele de tip discount și produsele din gama marcă proprie”, a transmis Isărescu, care a precizat, de asemenea, că România are probleme majore în ce privește cheltuielile bugetare și că era dobânzilor mici este depășită.

„De regulă, între rata de politică monetară și ROBOR există o corelație. (…) De mai bine de patru, cinci luni, s-a decuplat ROBOR-ul. Ca să mă exprim mai pe înțelesul dumneavoastră, băncile au cam sărit calul. ROBOR s-a dus în sus mult mai mult decât rata de politică monetară. Pentru a înțelege ce s-a întâmplat, e nevoie de două lucruri. În primul rând, acestea sunt dobânzi de piață și piețele au tendința să suprareacționeze, așa funcționează piețele de peste tot din lume, mai ales în perioadele de criză. Overreaction se zice în engleză. Sunt și alți termeni. Găsirea punctului de echilibru se face printr-un balans, de multe ori, pe extreme, și pe piețele valutare se întâmplă acest lucru, și pe piețele monetare cu dobânzile, și la bursa de valori. Sunt lucruri absolut normale. Acum a fost clară tendința băncilor și a celor care acționează pe piața monetară la termen să privească pesimist viitorul. (,,,)

Trec la al doilea motiv. Nu e vorba de dobânzile peste noapte, o săptămână, o lună. E vorba de dobânzile la trei luni, șase luni. Așa au văzut băncile viitorul. Inflație mai mare, mult mai mare, foarte greu de stăvilit, și, în consecință, acesta este ROBOR-ul. Cotațiile au fost cu mult peste rata de politică monetară. (…)

Dar vă întreb așa: Cine a avut o privire mai optimistă privind viitorul legat de inflație, nu numai la noi, în general, în lume, și legat de ratele de dobândă? Eu personal trebuie să recunosc condițiile de lichiditate probabil că au împins băncile să iasă din o anumită limită, să sară calul cu ROBOR, cum am spus.

În afară de condițiile de lichiditate, bineînțeles că băncile s-au uitat și la atmosfera generală din lume, discuțiile despre foamete, dezechilibre majore. Nu le iau apărarea băncilor, ci le transmit un mesaj personal: Să se uite cu mai multă atenție și la mesajele Băncii Naționale și, atunci, probabil, că se va apropia ROBOR la trei luni de rata de politică monetară. Sper și cred că se va întâmpla acest lucru”, a declarat Mugur Isărescu.

Potrivit unui comunicat al băncii centrale, remis săptămâna trecută după şedinţa Consiliului de Administraţie pe probleme de politică monetară, prognoza actualizată a BNR evidenţiază perspectiva plafonării ratei anuale a inflaţiei în trimestrul III al anului curent şi a descreşterii ei ulterioare în mod gradual, dar pe o traiectorie revizuită moderat în sens ascendent.

Cele mai recente date ale Institutului Naţional de Statistică, rata anuală a inflaţiei a urcat la 15,1% în luna iunie a acestui an, de la 14,5% în mai, în condiţiile în care preţurile mărfurilor nealimentare au crescut cu 17,92%, cele ale mărfurilor alimentare au fost mai mari cu 14,67%, iar serviciile au fost mai scumpe cu 7,81%.

În şedinţa de vineri, 5 august 2022, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 5,50% pe an, de la 4,75% pe an, începând cu data de 8 august 2022. Totodată, s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 6,50% pe an, de la 5,75% pe an şi creşterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 4,50% pe an, de la 3,75%, precum şi păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară.