Președintele Nicușor Dan și premierul Luca Niculescu au participat vineri la reuniunea de lucru cu tema „Societatea informațională și democrația constituțională”, în cadrul programului trienal al președinției Asociației Curților Constituționale Francofone, eveniment organizat la Palatul Parlamentului. Ambii au atras atenția asupra pericolelor pe care o societate tehnologizată le propagă în cazul alegerilor votanților.
- Nicușor Dan: Nu mai suntem în situația în care legitimitatea unor alegeri să se rezume la numărarea corectă a alegerilor
- Concluzia Comisiei Europene: Conținutul TikTok afectează sănătatea mintală a copiilor
- Centura dintre case, promovată de Bolojan, anulată de Curtea de Apel Oradea
- Analiza BT: România în UE, 20 de ani de transformare. Economia, companiile și nivelul de trai în cifre
- Mănăstirea „Radu Vodă” în sărbătoare. Racla cu moaștele Sfântului Nectarie vor fi scoase de vineri până luni spre închinare
Premierul Luca Niculescu a declarat că abordarea unei dezbateri la nivel de jurisdicții constituționale cu tema „Societatea informațională și democrația constituțională” reprezintă un demers foarte valoros deoarece pune accent pe implicațiile valorilor fundamentale ale unei societăți, de care depinde și viața de zi cu zi a cetățenilor.

Președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, a declarat că decizia CCR de anulare a alegerilor prezidențiale în decembrie 2024 nu a fost una singulară în Europa și consideră că această hotărâre a atras atenția lumii întregi asupra riscurilor tehnologiilor digitale și inteligenței artificiale, în special cu privire la procedurile și mecanismele democratice.
„O Constituție este construită pe valorile care unesc societatea și pe care le statornicește. Jurisdicțiile constituționale sunt chemate să le aplice drept frontiere ale spațiului democrației constituționale. Acest lucru trebuie să se întâmple și în timpuri liniștite, și în vremuri tulburi.
Esența democrației constituționale este încadrarea și limitarea puterii politice prin Constituție.
Ea asigură respectarea statului de drept. Ea presupune respingerea instituționalizată a oricărei forme de concentrare a puterii în mâinile unei persoane, ale unui grup sau ale unei majorități. Prin urmare, democrația constituțională nu este un oximoron, iar democrația nu este externă Constituției. Justiția constituțională stă dovadă pentru acest fapt”, a declarat Simina Tănăsescu.
În context, ea a spus că decizia CCR de anulare a alegerilor din 2024 nu a fost un caz singular în Europa, dând ca exemplu Austria și Bulgaria.
„Curtea Constituțională a Austriei a decis reluarea celui de al doilea tur al alegerilor prezidențiale din 2016. În decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a invalidat întregul proces electoral cu privire la alegerea președintelui României, cu consecința reluării sale în integralitate.
În martie 2025, Curtea Constituțională a Republicii Bulgaria a invalidat parțial rezultatele alegerilor parlamentare din octombrie 2024.
„Chiar dacă nu este singulară, hotărârea Curții Constituționale a României a atras atenția lumii întregi cu privire la riscurile tehnologiilor digitale și inteligenței artificiale, componente ale societății informaționale, în special cu privire la procedurile și mecanismele democratice”, a explicat Tănăsescu.
Și președintele Dan a arătat că „nu mai suntem în situația în care legitimitatea unor alegeri să se rezume la numărarea corectă a voturilor.” „Trebuie să ne uităm la cum se desfășoară campania și mai ales la modul în care cetățenii pot să-și formeze opiniile. Și lucrurile astea s-au schimbat mult în ultimii ani, în special prin prezența tot mai mare a informațiilor într-un spațiu digital.”, a spus acesta.
Printre vulnerabilitățile evocate de Nicușor Dan se numără manipulare algoritmică, publicitatea politică direcționată, campanii inautentice de influență politică și, în ultima vreme, utilizarea inteligenței artificiale pentru producerea de materiale false.

„Pericolul pentru democrație este că vocea legitimă a cetățeanului riscă să nu se mai audă, riscă să fie acoperită de sute mii sau zeci de mii de conturi false plătite, sau ca un algoritm sau altul să acopere vocea legitimă a cetățeanului.”
Nicușor Dan a atras atenția asupra dificultății și vitezei cu care instituțiile unui stat pot combate dezinformarea arătând că „dacă o informație s-a răspândit deja la, să zicem, 20% din populație într-o formă care este falsă sau inautentică, e foarte greu după aceea ca oamenii la care această informație a ajuns să fie convinși de contrariul ei.”
„Și aici prima întrebare este cum reușim să adaptăm cadrul instituțional – asta înseamnă legislație, pe de o parte, și, pe de altă parte, funcționarea în timp real a instituțiilor, astfel încât procesul de informare între cetățeni în cadrul unei democrații să fie echitabil.

Și, dacă trecem în sfera juridică, o să vedem că, de asemenea, sunt întrebări care apar. În primul rând, cum modernizăm legislația astfel încât să ia în considerare acest tip nou de fenomene digitale de informare, cum facem ca instituțiile să protejeze, cum am spus, în timp real integritatea alegerilor fără să fie afectat dreptul la liberă exprimare. Și trebuie să o spunem, și, de aceea, o întâlnire cum este cea de azi este extrem de importantă, că este un teritoriu nou, pe care fiecare dintre noi îl descoperim, și orice expertiză relevantă, și pozitivă, și negativă, ne ajută să construim, fiecare dintre noi, bunul echilibru între toate drepturile fundamentale pe care trebuie să le punem în echilibru.
Asta e partea de informare. Din nou, aici, dificultățile tehnice sunt, de asemenea importante – finanțarea campaniilor politice, în condițiile în care modul în care resursele financiare circulă s-au diversificat și avem o dificultate în a reglementa întreg cadrul fluxurilor financiare.”, a mai spus președintele țării.
















































