Studiul global Ipsos Education Monitor 2026, desfășurat în 31 de țări, subliniază că românii văd educația ca pe o oportunitate, dar au îndoieli privind rentabilitatea investiției într-o diplomă universitară.
- Măsura arestului la domiciliu pentru Horațiu Potra a fost ridicată
- Nota 10 se premiază: Guvernul acordă bani absolvenților de top
- Guvernul confirmă întâlnirea cu comisarul european pentru justiție pe legea ANI, dar infirmă categoric că a cerut tăierea banilor
- Patriarhul Daniel: Familia, conjugală, naturală, tradițională, se află în criză
- Muzica românească își premiază excelența. Gala UCMR ajunge la a 55-a ediție
Conform studiului, românii sunt mai predispuși să recomande tinerilor să urmeze studii universitare, însă doar 47% consideră că o diplomă universitară merită investiția. Acest rezultat evidențiază o diferență clară între valoarea simbolică atribuită educației și percepția asupra beneficiilor concrete pe care aceasta le oferă în contextul actual al pieței muncii.
Rezultatele evidențiază și preocuparea românilor cu privire la perspectivele tinerilor. Astfel, 78% dintre respondenți cred că tinerii din România ar avea oportunități mai bune dacă s-ar muta în străinătate, ceea ce reflectă percepția că accesul la oportunități profesionale și de dezvoltare este mai favorabil în afara țării.

Foto: IPSOS
Dacă ne raportăm la provocările cu care se confruntă generațiile tinere, respondenții indică dificultățile economice drept principala problemă, urmate îndeaproape de nealinierea dintre sistemul educațional și cerințele pieței muncii, sărăcie, inegalitate, calitatea educației și fenomenul bullying-ului.
Tehnologia și siguranța digitală rămân, de asemenea, subiecte importante pentru societate. Studiul arată că 73% dintre respondenți susțin interzicerea utilizării rețelelor sociale de către copiii sub 14 ani, în timp ce doar 39% consideră că inteligența artificială ar trebui interzisă în școli.

Foto: IPSOS
Concluzia
Sănătatea tinerilor rămâne un subiect de preocupare în România. Doar 24% dintre respondenți evaluează pozitiv sănătatea fizică a tinerilor, în timp ce numai 18% consideră că sănătatea lor psihică este bună. Aceste rezultate indică faptul că provocările legate de bunăstarea tinerilor depășesc dimensiunea fizică și se extind tot mai mult asupra sănătății mintale.
Percepția asupra educației din România rămâne predominant negativă: doar 12% dintre respondenți consideră că sistemul educațional oferă educație de calitate. Acesta reprezintă al doilea cel mai scăzut nivel dintre cele 31 de țări analizate, după Peru.
Rezultatul confirmă stagnarea percepțiilor, nivelul de încredere rămânând aproape neschimbat în ultimii trei ani.
Datele sugerează că, în pofida dezbaterilor și inițiativelor de reformă din ultimii ani, românii continuă să aibă puțină încredere în calitatea educației. Stabilitatea acestor percepții negative indică faptul că schimbările implementate până în prezent nu au fost suficient de vizibile pentru a modifica semnificativ opinia publică.
„Anul trecut observam că românii își pierd încrederea în capacitatea sistemului educațional de a răspunde nevoilor actuale, iar principalele preocupări erau legate de programele învechite, de lipsa reformelor și de bunăstarea tinerilor. Rezultatele din Ipsos Education Monitor 2026 arată că această neîncredere se reflectă acum și în percepția asupra rezultatelor educației: deși studiile universitare continuă să fie recomandate, mai puțin de jumătate dintre români consideră că o diplomă universitară merită investiția. În același timp, faptul că aproape 8 din 10 persoane cred că tinerii ar avea oportunități mai bune în străinătate sugerează o preocupare tot mai mare privind capacitatea educației și a economiei locale de a oferi perspective atractive pentru viitor. Pentru România, provocarea nu mai este doar îmbunătățirea sistemului educațional, ci și consolidarea legăturii dintre educație, piața muncii și oportunitățile reale de dezvoltare ale tinerilor”, a declarat Irina Nicolaescu (Aldesiu), Client Director, Ipsos România.
Ipsos a intervievat online 23.537 de persoane, în perioada 19 iunie – 3 iulie 2026, în 31 de țări. Au fost stabilite cote pentru a asigura reprezentativitatea, iar datele au fost ponderate în funcție de profilul demografic cunoscut al fiecărei țări. Eșantionul a inclus aproximativ 500 de persoane din România.














































