Bolojan, acuzat că dezinformează opinia publică. „Să vă cereți scuze public față de toți angajații din sistemul public de sănătate!”

Federația „Solidaritatea Sanitară” din România solicită premierului Ilie Bolojan scuze publice față de toți angajații din sistemul public de sănătate pentru informațiile eronate comunicate în conferința de presă de vineri, 21 noiembrie.

• Bolojan, acuzat că dezinformează opinia publică. „Să vă cereți scuze public față de toți angajații din sistemul public de sănătate!”
• Fostul purtător de cuvânt al Guvernului, Corneliu Calotă, publică un text care a devenit viral: Atenție la USR! România nu înțelege ce i se întâmplă
• Vice-președintele Băncii Mondiale și Alexandru Rogobete au evaluat stadiul Centrului de Arși Grav din Timișoara. Ministrul anunță măsuri noi pentru personalul medical
• One United Properties va acoperi costurile refacerii părților comune ale clădirii afectate de incendiu
• Rustem Umerov, șeful Consiliului de Securitate al Ucrainei, anunță că încep negocierile cu americanii, în Elveția, pe baza planului propus de Trump

Într-o scrisoare deschisă, reprezentanții federației îl acuză pe Bolojan că dezinformează opinia publică. În scrisoare sunt enumerate trei dintre afirmațiile eronate referitoare la situația din spitalele publice.

După ce sunt prezentate declarațiile false ale premierului, reprezentanții Federației solicită, pe lângă scuzele publice, să renunțe la ideea de a reduce anvelopa salarială cu 10% și să acorde angajaților din sănătate drepturile aferente compensărilor numite sporuri la nivelul anunțat de Bolojan ca fiind cel actual.

Vă prezentăm textul integral al scrisorii deschise.

„Domnule Premier,

În conferința publică de vineri, 21.11.2025, ați formulat o serie de afirmații referitoare la situația din spitalele publice care, în forma în care au fost prezentate, dezinformează opinia publică.

Vă semnalăm mai jos trei dintre cele mai grave erori, însoțite de datele reale, verificabile.

1. Toate sporurile din spitale sunt date la nivel maxim!

Această afirmație este falsă.

a) În niciun spital public din România angajații nu primesc sporurile pentru condiții de muncă la nivelul maxim.

Motivul este simplu și poate fi verificat oricând:

– Toți angajații au sporurile pentru condiții de muncă (doar ele sunt între minim și maxim) raportate la salariul de bază din anul 2018.

– Nivelul maxim al sporului trebuie calculat, conform legii, ca raport dintre procentul sporului și salariul de bază în plată (actual). Atâta vreme cât sporurile sunt raportate la salariul de bază din 2018, niciun spor pentru condiții de muncă nu atinge nivelul maxim legal.

Situația este, de fapt, chiar mai gravă:

– Majoritatea angajaților din sănătate au în prezent sporul pentru condiții de muncă sub nivelul minim (care rezultă din raportarea procentuală a sporului la salariul de bază în plată).

– Toate sporurile pentru asigurarea continuității serviciilor medicale (turele de noapte, gărzile, lucrul în zilele nelucrătoare) se situează sub jumătate din nivelul lor legal.

b) Dacă raportăm sporurile pentru condițiile de muncă la salariile de bază din 2018 (așa cum, în mod greșit, se întâmplă acum), constatăm că aproximativ 80% dintre angajații din sănătate aveau sporurile pentru condiții de muncă la nivelul minim. Sporurile sunt plătite acum exact cu aceleași sume ca în anul 2018.

Reamintim că suntem în anul 2025, perioadă în care salariul real a scăzut cu peste 60% din cauza inflației, ceea ce agravează și mai mult situația.

2. Toate resursele financiare ale spitalelor publice se duc pe salarii. Nu mai rămân bani de medicamente și materiale sanitare.

Și această afirmație este falsă.

În perioada ianuarie 2025 – octombrie 2025 (spre exemplu), cheltuielile salariale în spitalele publice au reprezentat 64% din totalul cheltuielilor.

Acest procent este semnificativ sub media statelor din Uniunea Europeană.

Datele concrete sunt următoarele:

– Cheltuiala totală a spitalelor publice în acest interval: 38.830.403.748 lei

– Cheltuiala salarială în același interval: 25.026.005.834 lei

Prin urmare, nu se poate susține că ‘toți banii se duc pe salarii’ și că ‘nu mai rămân bani pentru medicamente și materiale sanitare’.

3. Spitalele publice au un număr de angajați situat la nivelul maxim!

Și această afirmație este falsă.

La acest moment, spitalele publice din România funcționează cu un deficit de personal de 20%. Mai exact, lipsesc 53.463 de angajați.

Este important de subliniat că acest deficit nu este calculat raportat la nivelul maxim al normativului de personal, ci la numărul de posturi aprobate, care este deja inferior normativului.

Situația reală a posturilor este următoarea:

– Numărul de posturi aprobate: 269.523

– Numărul de posturi ocupate: 216.060.

Domnule prim-ministru,

Pentru adecvarea politicilor publice la interesele cetățenilor vă sunt relevante și următoarele informații, care arată o situație radical diferită față de cea sugerată de dvs. în comunicarea publică:

Ponderea recompensei plătită angajaților din sănătate pentru asigurarea permanenței (lucrul în zilele libere, nopțile, gărzile) și condițiile de muncă (așa numitele sporuri) din veniturile salariale este cu 33% mai mică la ora actuală decât la începutul anului 2018.

Mai exact:

În februarie 2018 sporurile și alte drepturi (recompensa pentru permanență și condiții de muncă) reprezentau 39% din cheltuiala salarială iar salariile de bază 59%.

În luna octombrie 2025 sporurile și alte drepturi au reprezentat 26% din cheltuiala salarială, în timp ce salariile de bază au reprezentat 72%.

Adică, în condițiile în care peste 80% din angajații spitalelor publice participă la asigurarea continuității serviciilor medicale/funcționării spitalelor, lucrând noapte și în zilele libere, cheltuiala cu recompensa lor (cumulând și sporurile pentru condițiile de muncă) reprezintă la ora actuală doar 26% din totalul cheltuielii salariale. Ceea ce înseamnă un nivel foarte redus al recompensei pentru toate aceste eforturi suplimentare.

Următoarele informații exacte prezintă o situație actuală:

– De la începutul acestui an până în prezent, pe medie, cea mai mare pondere a cheltuielilor cu salariile a avut-o cheltuiala cu salariile de bază, ea reprezentând pe tot acest interval 70% din totalul cheltuielilor salariale.

– Mai exact, pe acest interval structura cheltuielilor salariale a fost:

a) Cheltuiala cu salariile de bază: 17.592.135.570 lei (70% din total cheltuială salarială sau 45,3% din totalul cheltuielilor spitalelor).

b) Cheltuiala cu sporurile și alte drepturi: 6.815.016.790 lei (27% din total cheltuieli personal).

Această dinamică determină scăderea continuă a capacității spitalelor publice de a asigura permanența serviciilor medicale, Efectele ei fiind trăite de profesioniștii din sănătate și, în egală măsură, resimțite de pacienți.

Pentru evoluția de ansamblu a sistemului sanitar este relevant și faptul că în luna octombrie 2025 cheltuiala salarială în spitalele publice a fost cu 3,1% mai mică decât în primele 3 luni ale acestui an. Ceea ce se traduce printr-o scădere proporțională a veniturilor salariale.

A discuta în acest context de o reducere suplimentară a cheltuielii salariale cu 10%, punând accent pe reducerea sporurilor, înseamnă a accentua un fenomen care afectează deja negativ funcționarea spitalelor publice.

Domnule Premier,

Având în vedere că aceste date contrazic afirmațiile dumneavoastră publice, vă solicităm:

1. Să vă cereți scuze public față de toți angajații din sistemul public de sănătate pentru informațiile eronate comunicate.

2. Să renunțați la intenția de a reduce cu 10% anvelopa salarială în sectorul public de sănătate, măsură care ar avea un impact direct și simetric asupra veniturilor salariale ale tuturor angajaților.

3. Să acordați angajaților din sănătate drepturile aferente compensărilor numite sporuri la nivelul anunțat de dvs. ca fiind cel actual.

În condițiile unui deficit major de personal, a unei scăderi dramatice a salariului real și a subfinanțării sporurilor pentru condiții de muncă și pentru continuitatea serviciilor medicale, o astfel de măsură nu poate fi considerată decât o nedreptate suplimentară adusă celor care susțin, zi de zi și noapte de noapte, funcționarea sistemului sanitar public.”