Oana Gheorghiu demontează falsurile care circulă pe marginea portofelului digital

Într-o comunicare făcută pe contul său de Facebook luni, 29 iunie, Oana Gheorghiu a clarificat mai multe falsuri care s-au propagat după anunțul Guvernului că România va achiziționa de la Germania o soluție pentru portofelul digital, un sistem care va putea centraliza în telefon documentele esențiale ale unei persoane.

• Atacul cu dronă asupra sediului SBU, o subminare a eforturilor diplomatice de a pune capăt războiului ruso-ucrainean
• Cât costă „libertatea pe patru roți”
• Cutremur la vârful justiției din Ucraina: procurorii anticorupție vizează o grupare condusă de un oficial
• Numirea noului judecător la CJUE. Memorandumul Guvernului demis pune sub semnul întrebării legitimitatea desemnării pe care urmează să o facă Statul Român
• Pe planeta Pământ se întâmplă evenimente importante. Prețul benzinei, 4 septembrie: România 9,7 lei; Japonia 4,9 lei; SUA 4,7 lei

Guvernul a decis că România va construi portofelul european de identitate digitală, prin care românii vor avea toate actele pe telefon, preluând gratuit soluţia dezvoltată de Germania, pentru a „valorifica eficient resursele disponibile”. Varianta românească trebuia dezvoltată de Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR).

Soluția germană este dezvoltată în regim open-source, ceea ce permite României să beneficieze în mod gratuit de toate resursele necesare – cod sursă, scheme de certificare și componente tehnice – pe care le poate adapta și dezvolta în continuare conform nevoilor naționale.

Redăm mai jos postarea integrală a Oanei Gheorghiu, păstrând grafia originală:

„Top manipulări despre portofelul digital care circulă pe net și pe propaganda TV:

„MEGA-TUN DAT DE GUVERN! România plătește milioane de euro unei firme germane, fără licitație!”. FALS

ADEVĂRUL România preia gratuit codul-sursă al soluției realizate de Guvernul Germaniei.

„Datele românilor ajung pe mâinile nemților”. FALS

ADEVĂRUL Toate datele rămân exclusiv în România, nemții nu primesc acces la absolut nimic.

„De ce luăm soluția făcută de alții în loc să facem noi una?” FALS

ADEVĂRUL Portofelul digital trebuie realizat până la finalul lui 2026. Pentru a ne încadra în termen, a economisi timp și bani, folosim infrastructura construită deja de statul german, testată și validată, pe care România va construi propriul portofel digital.

„Dispar documentele fizice! Panică, panică! Ne obligă să avem portofel digital!”. FALS

ADEVĂRUL Nu dispare nimic, deși n-ar fi nimic rău în asta, și nu e nimic obligatoriu. Fiecare cetățean are dreptul să aleagă folosirea sau nu a portofelului digital.

„Guvernul vrea să știe mereu câți bani am eu în cont”. FALS

ADEVĂRUL Chiar dacă se cheamă portofel, e vorba nu de bani – ci de documente: adică să poți să îți salvezi pe telefon documentele esențiale, fără să fie nevoie să te mai cari cu ele pe la diferite instituții publice. În plus, vei putea să îți confirmi identitatea prin semnătura digitală integrată în aplicație.

„De-asta s-a anulat licitația pe Platforma Națională de Interoperabilitate de la ADR! Ca să dăm milioane nemților!” FALS

ADEVĂRUL Nu dăm niciun milion nimănui, după cum am zis deja. Licitația PNI s-a anulat pentru că nu respecta legislația și, așa cum a fost pregătită, risca să dubleze achiziții deja existente. PNI și portofelul digital sunt complementare, dar nu sunt același lucru.

„Portofelul UE pentru identitatea digitală este conceput ca o metodă convenabilă și sigură prin care cetățenii și întreprinderile europene își pot autentifica identitatea, utilizându-și identitatea digitală atât pentru interacțiunile din sectorul public, cât și pentru cele din sectorul privat. Utilizatorii pot stoca diverse documente digitale în portofel, de la acreditări academice la legitimații de transport, și le pot utiliza pentru a se conecta la platforme private, cum ar fi rețelele sociale. Această abordare este mai sigură și mai ușor de utilizat decât gestionarea numeroaselor parole.

Cu un singur clic, persoanele fizice pot transmite cu încredere informații specifice entităților verificate, dezvăluind doar detaliile necesare – cum ar fi vârsta sau naționalitatea -, nedivulgând în același timp date cu caracter personal suplimentare. Acest lucru reduce la minimum riscul creării de profiluri personale și acordă utilizatorilor suveranitate asupra informațiilor cu caracter personal, un fapt imposibil de obținut cu documente tangibile.

Portofelul UE pentru identitatea digitală va facilita schimbul de informații în interiorul țării de origine a unei persoane, precum și între alte state membre.”, se arată în prezentarea sistemului pe siteul UE.