Consumul ridicat de antibiotice a transformat România într-una din țările europene cu cele mai mai mari rate de rezistență a bacteriilor la tratament. O alertă a Observatorului Român de Sănătate prezintă situația îngrijorătoare a consumului de antibiotice din România și principalele cauze ale acestei situații.
.Rezistența la antibiotice a fost catalogată în cadrul unei reuniuni a ONU ca fiind „cel mai mare și urgent factor de risc global care necesită atenție internațională și națională”.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a desemnat perioada 13-19 noiembrie 2017 „Săptămâna mondială de conștientizare a rezistenței la antibiotice”. Subiectul rezistenței la antibiotice a captat atenția publicului românesc doar după tragedia de la Colectiv, când mai multe victime internate în spitalele românești au fost colonizate cu bacterii rezistente, îngreunând tratamentul unor situații deja foarte complicate. Dar acutizarea problemei precede momentului Colectiv.
Înalți oficiali europeni, precum directorul Centrului European pentru Controlul și Prevenirea Bolilor, dr.Marc Sprenger, au atras atenția încă din 2014 că România se află „în zona roșie” și că soluțiile depind în mare măsură de „voința politică”.

În 2016 au fost implementate mai multe acțiuni menite să încurajeze utilizarea rațională și ponderată a antibioticelor și să limiteze fenomenul rezistenței la antibiotice. Cu cât momentul Colectiv s-a îndepărtat, cu atât elanul autorităților a scăzut, ajungându-se ca în 2017 să se înregistreze stagnări în mai multe zone de acțiune. Acțiunile la care face referire Observatorul Român de Sănătate: asigurarea finanțării pentru testarea pacienților, cu scopul de a evidenția apariția germenilor multirezistenți, introducerea în facultățile de medicină a unui curs dedicat rezistenței microbiene, campanii de comunicare adresate publicului larg referitor la utilizarea corectă a antibioticelor, angajarea de medici cu rol în controlul antimicrobian în unitățile sanitare. Singura acțiune care continuă și în acest an este organizarea de cursuri adresate medicilor și asistenților medicali cu privire la utilizarea antibioticelor.
Este important de subliniat că pentru folosirea incorectă și în exces a antibioticelor responsabilitatea nu este unilaterală. Miturile referitoare la efectul antibioticelor continuă să fie răspândite în populație. Adeseori, pacienții sau familiile lor exercită presiuni asupra farmacistului sau medicului pentru eliberarea unui antibiotic chiar și când folosirea acestuia nu este justificată medical. În România, acest fenomen este semnificativ după cum arată statisticile existente.
Principalele cauze ale rezistenței la antibiotice: corupția și calitatea redusă a guvernării
Factorul comercial prezent în distribuirea de antibiotice către populație contribuie și el la creșterea nejustificată a consumului de antibiotice, prin metode de promovare chestionabile.
Reglementările legale în această privință sunt vagi și rar aplicate. La rândul lor, medicii și farmaciștii prescriu uneori inutil antibiotice în contextul unei medicine defensive la baza căreia stă nu binele pacientului, ci evitarea cu orice preț a unei situații culpabile pentru cadrul medical. La aceasta contribuie și informarea insuficientă pe acest subiect chiar în rândul personalului medical.
Un studiu recent constată că principalele cauze ale rezistenței la antibiotice este corupția și calitatea redusă a guvernării și respectării regulilor existente. Ambii factori continuă să fie prezenți în sistemul medical românesc.
Principalele cauze ale situației critice din România sunt: utilizarea excesivă de antibiotice, fie la cererea pacientului, fie de către medici; colaborarea companiilor farmaceutice cu lideri de opinie pentru a disemina mesaje care favorizează utilizarea excesivă de antibiotice de rezervă; ghidurile de terapie antibiotică nu sunt suficient elaborate sau sunt ignorate când există; număr redus de medici specialiști dedicați rezolvării problemei.
Observatorul Român de Sănătate este o organizație non-guvernamentală a cărei misiune este aceea de a contribui la îmbunătățirea serviciilor de sănătate din România și estul Europei. Observatorul desfășoară studii de cercetare privind activitatea acestor servicii, integrând evidențele disponibile privind teme de interes pentru a informa elaborarea unor politici de sănătate coerente și eficiente.
Citește și:














































