Studiu Salvați copiii: 14% dintre copii spun că au jucat pe bani

Deși legea interzice accesul copiilor la jocurile de noroc, realitatea este îngrijorătoare: 14% dintre copii spun că au jucat pe bani, iar 40% declară că au prieteni implicați în astfel de activități, potrivit unui studiu realizat de Organizația Salvați Copiii. De asemenea, 7 din 10 copii spun că au văzut publicitate stradală la jocurile de noroc. Datele au fost prezentate de George Roman, director Advocacy la „Salvați Copiii”, la evenimentul „Sănătatea mintală în era digitală”, organizat de Q Magazine la Palatul Patriarhiei.

• Bolojan, acuzat că dezinformează opinia publică. „Să vă cereți scuze public față de toți angajații din sistemul public de sănătate!”
• Fostul purtător de cuvânt al Guvernului, Corneliu Calotă, publică un text care a devenit viral: Atenție la USR! România nu înțelege ce i se întâmplă
• Vice-președintele Băncii Mondiale și Alexandru Rogobete au evaluat stadiul Centrului de Arși Grav din Timișoara. Ministrul anunță măsuri noi pentru personalul medical
• One United Properties va acoperi costurile refacerii părților comune ale clădirii afectate de incendiu
• Rustem Umerov, șeful Consiliului de Securitate al Ucrainei, anunță că încep negocierile cu americanii, în Elveția, pe baza planului propus de Trump

Ancheta sociologică arată că majoritatea copiilor cu vârsta peste 10 ani au fost expuși la publicitate pentru jocuri de noroc, atât la televizor, cât și pe Internet.

Mai mult, 11% dintre copii admit că urmăresc influenceri care promovează jocuri de noroc pe bani, în timp ce 10% resimt presiune din partea prietenilor să participe la jocuri de noroc. Băieții sunt mult mai expuși acestui risc (22% dintre băieți au jucat pe bani, față de doar 9% dintre fete), iar adolescenții de peste 14 ani și cei din mediul rural tind să fie mai implicați în astfel de practici decât cei mai mici sau din mediul urban. Aceste date confirmă că mulți dintre copiii români sunt deja afectați de fenomenul jocurilor de noroc, în pofida restricțiilor legale existente.

Cheltuielile generate de impactul social al dependenței de jocuri de noroc sunt mai mari decât veniturile provenite din taxarea și impozitarea acestor activități.

Chiar dacă industria jocurilor de noroc generează venituri substanțiale pentru bugetele de stat prin taxare și impozitare, costurile sociale ascunse adesea depășesc aceste contribuții financiare, conform studiilor
realizate până în prezent.

Aceste tipuri de costuri sociale includ probleme de sănătate mentală, probleme familiale și divorțul, pierderea locului de muncă, creșterea criminalității, precum și nevoia sporită de servicii sociale și de sănătate pentru jucătorii dependenți și pentru membrii familiilor lor (părinți, soți, copii).

De asemenea, familiile afectate de dependența de jocuri de noroc suferă pierderi economice directe, cauzate de cheltuielile excesive la jocuri, care pot duce la datorii, ipotecări sau pierderea economiilor de o viață. Se creează astfel un ciclu vicios de sărăcie și dependență, ce afectează nu doar individul jucător, ci și familiile și comunitățile din care acesta face parte. Considerăm că beneficiile fiscale aduse de această industrie nu compensează suferința și costurile sociale generate, ceea ce justifică pe deplin intervenția fermă a statului pentru reglementarea domeniului, în interes public și, în mod special, în interesul copiilor..