Numirea noului judecător la CJUE. Memorandumul Guvernului demis pune sub semnul întrebării legitimitatea desemnării pe care urmează să o facă Statul Român

Faptul că Guvernul demis folosește titlul de memorandum nu îi permite eludarea procedurilor aplicabile procedurii stabilite de Cabinetul demis al lui Ilie Bolojan, în privința numirii unui nou judecător român la Curtea Europeană de Justiție, subiect discutat și disputat zilele acestea între juriști. Avocatul Ștefan Vlad, specializat în Drept Administrativ, a arătat aici că „un Guvern demis nu are dreptul să adopte politici noi și există serioase argumente că adoptarea unei proceduri de selecție diferită de cea anterioară poate fi considerată o politică nouă.”

• Numirea noului judecător la CJUE. Memorandumul Guvernului demis pune sub semnul întrebării legitimitatea desemnării pe care urmează să o facă Statul Român
• Pe planeta Pământ se întâmplă evenimente importante. Prețul benzinei, 4 septembrie: România 9,7 lei; Japonia 4,9 lei; SUA 4,7 lei
• Ce ascunde Ilie Bolojan pentru a numi un nou judecător la CJUE. Av Ștefan Vlad: Un Guvern demis nu are dreptul să adopte politici noi și există serioase argumente că adoptarea unei proceduri de selecție diferită de cea anterioară poate fi considerată o politică nouă
• Replică pentru Dragoș Pîslaru de la propriii angajați: Sindicatele nu suferă de sindromul Stockholm
• Miza care depășește Golful

Mandatele a 14 judecători CJUE urmează să expire la 6 octombrie 2027, inclusiv mandatul judecătorului român (Octavia Spineanu-Matei). În acest context, CJUE a informat autoritățile române despre necesitatea demarării procedurii de selecție a noului judecător, iar Guvernul interimarului Bolojan a publicat, la 27 august, un memorandum care modifică procedura pentru desemnarea candidatului României pentru funcția de judecător la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Organizarea procedurii de selecție a judecătorului CJUE este deosebit de importantă întrucât persoana care va fi desemnată ar urma să ocupe acest post pentru următorii 6 ani, timp în care acesta va participa la stabilirea unor reguli obligatorii cu efecte în întreaga Uniune și la stabilirea jurisprudenței viitoare a Curții, inclusiv în probleme juridice interne ale României.

Doar în ultimii ani CJUE a pronunțat multiple hotărâri de o importanță vitală pentru România.

Nu trebuie uitate încercările CJUE de a invalida interpretările CCR și ÎCCJ în materie de prescripție a răspunderii penale.

Tot CJUE a pronunțat o soluție fundamentală în litigiile privind creditele în franci elvețieni (cauza Andriciuc) sau a obligat România să ofere protecție juridică în cazul căsătoriilor între persoane de același sex (cauza Coman). Tocmai de aceea, desemnarea pe care urmează să o facă România la CJUE este crucială.

Memorandumul Guvernului demis suferă însă de serioase carențe de legalitate, atât prin conținut cât și sub aspect procedural și pune sub semnul întrebării legitimitatea desemnării pe care urmează să o facă Statul Român.

Prima problemă a procedurii de selecție a candidaților derivă din rezerva pe care Guvernul o are de a trece peste decizia Comisiei și de a alege oricare dintre propunerile de rezervă.

Cu alte cuvinte, Guvernul demis modifică o procedură deja consacrată, iar noua procedură instituită prin acest memorandum îi permite să ignore întreaga procedură de selecție (evaluarea dosarului candidatului, interviu, dezbaterile comisiei etc.) și să dispună, complet aleatoriu, desemnarea unuia dintre candidații de rezervă.

Desigur că procedura nu propune niciun fel de criterii după care Guvernul ar trebui să se ghideze în alegerea celui ce ar urma să reprezinte România la CJUE, în măsura în care respinge propunerea comisiei.

Guvernul poate doar să respingă motivat propunerea Comisiei, nefiind indicat niciun temei/ caz care să justifice respingerea. Practic, prin actuala procedură, desemnarea judecătorului român la CJUE este lăsată la discrecția unui guvern interimar care are posibilitatea procedurală de a invalida o întreagă și complexă procedură de selecție.

Aceasta nu ar fi singura problemă a procedurii de selecție propusă de Guvern. Conform art. 110 alin. (4) din Constituție, Guvernul interimar îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice.

Codul Administrativ interzice Guvernului interimar să adopte politici noi.

Practic ne aflăm în situația în care un guvern demis modifică elementele instituționale ale selecției fără să justifice de ce modificările, nu doar selecția, sunt necesare în perioada mandatului limitat.

Guvernul putea, în principiu, să organizeze selecția, însă limitele legale și constituționale nu îi permiteau modificarea regulilor acesteia.

Mergând mai departe, Guvernul demis nu doar că a refuzat aplicarea procedurii deja consacrată din 2020, dar a ales să rescrie, cu încălcarea legii, această procedură cu o miză crucială pentru următorii 6 ani.

Regulamentul Hotărârii de Guvern nr. 561/2009, cel care reglementează actele Guvernului, obligau guvernul demis să respecte o anumită procedură în cazul modificării regulilor de selecție ale judecătorului CJUE.

În primul rând, deși art. 10 din acest regulament obligau Guvernul să implice CSM și ÎCCJ în avizarea acestuia, această obligație a fost complet ignorată, actorii din justiție fiind lăsați complet pe dinafară.

Conform comunicatului oficial, Ministerul Justiției al Guvernului interimar a elaborat proiectul prin consultarea Ministerului Afacerilor Externe, în timp ce Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casație și Justiție sau Uniunea Națională a Barourilor din România nu au avut niciun cuvânt de spus.

O alta încălcare este constituită de decizia Guvernului Bolojan de a nu respecta regulile privind transparența și consultarea pentru proiectele de acte normative.

În realitate, întrucât Memorandumul este un act normativ (se aplică unui număr nedeterminat de persoane, adică tuturor persoanelor eligibile pentru această funcție), dispozițiile Regulamentului privind actelor Guvernului obligau executivul să respecte niște reguli de transparență: publicarea pe site pentru o perioadă de 30 de zile a regulamentului și acordarea unui termen suplimentar de 10 zile pentru primirea de sugestii și propuneri.

Faptul că Guvernul demis folosește titlul de memorandum nu îi permite eludarea procedurilor aplicabile.

Conform Regulamentului HG 561/2009 (art. 10), memorandumul este instrumentul prin care se supune spre aprobare inițierea negocierii și/ sau semnarea unui tratat internațional sau suspendarea unui tratat, respectiv, poate fi elaborat și în cazul în care este necesară o decizie a Guvernului într-o anumită problematică.

Așadar, mecanismul memorandumului vizează chestiuni fie privitoare la negocierea sau încheierea unui tratat internațional, fie când este necesară o decizie a Guvernului. Modificarea regulilor de selecție a judecătorului CJUE nu presupun nici negocierea vreunui tratat și nici nu își (auto)justifică vreo necesitate.  

Dacă Guvernul poate adopta astfel de memorandumuri, cu certitudine Guvernul interimar nu poate pune în el orice reguli noi.

În atare condiții, legitimitatea numirii următorului judecător român la CJUE este extrem de discutabilă, întreaga procedură impusă de Guvernul Bolojan suferind de grave carențe de legalitate și constituționalitate.