România trage tare să prindă din urmă Uniunea Europeană

Suntem încă departe de nivelul UE, dar anul acesta vom continua să micşorăm decalajul, dacă vom avea grijă să evităm riscurile interne.

Citeşte şi: Datoria guvernamentală se duce către pragul critic

Economia UE nu stă pe loc

Economia Uniunii Europene, aflată într-un trend pozitiv dar fiind expusă riscurilor externe, va continua să crească puternic anul acesta şi va încetini uşor în 2019, potrivit raportului de primăvară al Executivului comunitar.

Documentul relevă că în anul 2017 creşterea UE a întrecut aşteptările, atingând 2,4%, un nivel record al ultimilor 10 ani.

Saltul economic a fost susţinut de creşterea globală, costurile financiare scăzute, însănătoşirea mediului privat şi îmbunătăţirea condiţiilor de pe piaţa muncii.

Indicatorii pe termen scurt conturează o contractare a activităţilor la începutul lui 2018, dar această tendinţă va fi una temporară. Comisia Europeană estimează o creştere robustă, susţinută de consum, exporturi masive şi investiţii. Atât pentru UE cât şi pentru zona euro sunt aşteptate creşteri de 2,3% anul acesta. Pentru 2019 însă previziunile indică un avans mai temperat, de 2,0% în ambele situaţii, pe fondul blocajelor din unele state şi domenii de activitate, şi al ajustării politicilor monetare.

“Investiţiile sunt în creştere, finanţele publice se îmbunătăţesc, iar deficitul public din zona euro urmează să scadă la doar 0,7% din PIB în acest an. Cel mai mare risc pentru această perspectivă optimistă este protecţionismul, care nu trebuie să devină noua normă, deoarece nu ar face altceva decât să îi afecteze pe aceia dintre noi pe care trebuie să îi protejăm”, a declarat Pierre Moscovici, comisarul european pentru afaceri economice şi financiare.

România va creşte mai puternic

Uniunea Europeană are estimată, aşadar, o creştere economică de 2,3% pentru 2018. Care sunt previziunile pentru România? Comisia Naţională de Prognoză (CNP) spune, în raportul său de primăvară, 6,1%, în timp ce Comisia Europeană are aşteptări mai pesimiste, 4,5%. Fondul Monetar Internaţional (FMI) “vede” pentru România un salt economic de 5,1% anul acesta. Toate aceste niveluri îl depăşesc pe cel preconizat pentru UE.

Asta înseamnă că până la finele anului ne putem aştepta ca până la finele anului, decalajul dintre România şi UE să mai scadă, dar să fie tot unul destul de mare în valoare absolută.

Sursa foto: Eurostat

Astfel, vom continua tendinţa din anii anteriori. Dacă ne uităm pe aplicaţia comparativă a Biroului european de statistică Eurostat, vom observa că la finele lui 2017, UE avea un PIB pe cap de locuitor de 27.600 de euro, iar România – 8.200 de euro.

Diferenţă mare. Dar în urmă cu 15 ani era şi mai mare. În anul 2002, UE avea un PIB per capita de 23.700 euro, iar România de 4.300 euro. Noi am crescut în aceşti ani cu 91% (dar între cote absolute mult mai mici), iar UE a înregistrat o majorare de de numai 16%. Totuşi, la finele lui 2017, Uniunea Europeană avea un PIB per capita de peste trei ori mai mare decât România.

“O creştere economică sustenabilă, pe care ne-o putem permite, este undeva în jur de 4-4,5% pe an. Aceasta într-adevăr ne-ar apropia de nivelul Uniunii Europene, deşi ne situăm încă departe de ei”, a declarat analistul economic Dragoş Cabat.

“Totuşi, trebuie să fim atenţi la riscurile interne – instabilitate politică, inflaţie, deficitul de cont curent şi desigur deficitul bugetar, pe care personal îl estimez peste ţinta de 3% pentru 2018”, a mai spus Cabat.

2018, un an istoric

În zona euro, deficitul bugetar şi datoria publică agregate au scăzut anul trecut ca procente în produsul intern brut (PIB), susţinute de creşterea economică puternică şi nivelul scăzut al dobânzilor, menţionează raportul de primăvară al CE.

Cu statele membre beneficiind de îmbunătăţirea condiţiilor din piaţa muncii, ca şi de scăderea nivelului de ajutoare sociale acordate, 2018 se anunţă ca primul an din istoria Uniunii Economice şi Monetare în care toate deficitele bugetare ale ţărilor componente vor fi mai mici de 3% din PIB, aşa cum prevede de altfel Tratatul UE (de la Maastricht).

Ponderea datoriei publice în PIB se va reduce anul viitor, în zona euro, la 84,1%, toate statele mebre urmând să aibă scăderi la acest capitol.

Rata şomajului continuă să coboare şi se află în jurul cotelor din perioada pre-criză. Numărul angajaţilor din zona euro se situează la cel mai înalt nivel de la introducerea monedei unice şi până în prezent, deşi pe piaţa muncii se menţin încă destule lipsuri. În timp ce în unele ţări membre şomajul este încă ridicat, în altele angajatorii găsesc tot mai greu lucrători pentru joburile vacante, se arată în raportul Comisiei Europene.

Rata inflaţiei a scăzut în primul trimestru al acestui an, dar CE preconizează o majorare uşoară în următoarele trimestre, una din cauze fiind  creşterea preţurilor la petrol. De asemenea, mărirea rapidă a salariilor în unele state membre exercită presiuni asupra inflaţiei.