România, mai puţin coruptă decât ţări dezvoltate. Topul care te va uimi

State precum Australia sau Noua Zeelandă sunt percepute ca fiind mai afectate de fenomenul corupţiei decât ţara noastră, dar acolo exigenţele sunt mult mai mari.

Citeşte şi: Președintele țării cu cea mai mare inflație anunță noi măsuri populiste

Stăm mai bine decât media globală

34% dintre directorii executivi din România consideră că mita şi corupţia au rămas prezente în mediul de afaceri, în timp ce media globală din acest punct de vedere este mai ridicată – 38%, potrivit studiului EY Global Fraud Survey, publicat miercuri.

Aflat la cea de-a 15-a ediţie, studiul a fost realizat pe un eşantion de 2.550 de directori executivi din 55 de ţări.

La nivel global, 38% dintre executivi acuză actele de mită şi corupţie, deşi autorităţile au impus penalităţi de peste 11 miliarde de dolari din 2012 până în prezent.

În România percepţia privind aceste practici neloiale a coborât de la 36% în 2017 la 34% anul acesta

Pieţele emergente sunt mai expuse la acest nedorit fenomen – 52% dintre respondenţi sunt de părere că mita şi corupţia se produc pe scară largă în afaceri, faţă de un procentaj de numai 20% în pieţele dezvoltate.

“Sondajul care a captat răspunsul participanţilor români de-a lungul ultimilor 6 ani arată îmbunătăţiri vizibile ale percepţiei privind corupţia în ţară. România este un studiu de caz important pentru UE cu privire la modul în care măsurile instituţionale abordează corupţia”, a declarat Kenan Burcin Atakan, liderul Serviciului de Investigare a Fraudelor şi al Disputelor (FIDS) din EY România.

Regiunile unde executivii au o percepţie ridicată asupra riscurilor de corupţie sunt sunt Europa Centrală şi de Est (47%), Orientul Mijlociu (62%) şi America Latină (74%), în ciuda îmbunătăţirii legislaţiei anticorupţiei şi a intensificării acţiunilor de combatere a acesteia în anumite ţări.

Practicile neloiale se mută după bani

Aceasta în pofida faptului că în unele ţări, legislaţia a fost îmbunătăţită, iar acţiunile de combatere au fost intensificate.

“Una dintre concluziile ce reies din acest studiu făcut periodic este că în economia gobală, lupta cu corupția este foarte greu de dus, și asta pentru că așa cum se mută banii dintr-o regiune în alta a lumii după oportunitățile investiționale și de profit, la fel se mută și practicile concurenței neloiale. Ca o paranteză, nu întâmplător Guvernul american îi vânează pe corupători chiar și pentru actele de corupție din afara granițelor SUA”, ne-a declarat analistul economic George Vulcănescu.

“Ceea ce relevă acest studiu este că deși, la nivel global, sancțiunile vizând acte de corupție au crescut (estimarea este de 18 miliarde dolari) corupția se menține la același nivel ridicat”, a mai spus Vulcănescu.

De ce se întâmplă acest lucru? Noile și cele mai mari afaceri se fac în economii emergente, cu democrații fragile în care decizia politică este susceptibil de a influență pe cai nelegale.

“Aceasta nu este însă o concluzie descurajatoare, iar exemplul oferit de România este concludent. În România (locul 12) alături de Cehia (13), China (8) și Statele Unite (4), lupta anticorupție a determinat o reducere a procentului managerilor care consideră că fenomenul corupției este generalizat”, a explicat Vulcănescu.

Poate suprinde faptul că în Australia sau Nouă Zeelandă, situate pe locul 30 în clasament, acest procent este mai mare decât cel din România. George Vulcănescu subliniază însă că” în aceste țări, în care democrația nu este o șaradă, educația de business și cerințele de integritate pentru companii sunt la un nivel superior multor altor state situate pe poziții mai avansate”.

13% dintre directori ar da mită

Un element interesant al studiului EY se referă la integritatea companiilor.

97% dintre directorii executivi recunosc importanţa integrităţii organizaţiei lor, dar 13% dintre ei spun că ar fi dispuşi să ofere bani pentru a câştiga sau a păstra o afacere. Cei cu vârste sub 35 de ani se arată mai “flexibili” – un executiv din cinci ar plăti pentru “binele” business-ului, în timp ce la categoriile de vârstă peste 35 de ani proporţia este mai mică – unul din opt.

22% dintre directorii executivi din companiilor globale consideră că a avea o conduită etică ţine de fiecare individ, în timp ce 41% spun că intră în responsabilitatea conducerii companiei.

În privinţa gestionării abaterilor, 78% dintre respondenţi au declarat că organizaţiile lor sancţionează aceste practici, însă doar 57% au auzit de cazuri în care anumiţi angajaţi au fost penalizaţi.

Pe subiectul noul Regulament al Uniunii Europene (UE) privind protecţia generală a datelor (GDPR), la întrebarea în ce măsură companiile lor cunosc prevederile acestuia, 38% dintre respondenţii români au răspuns pozitiv. Acest nivel de conştientizare se apropie de media globală de 40%, dar este mai scăzut decât media ţărilor dezvoltate şi a celor din Europa Centrală şi de Est, de 54%, respectiv 42%.

“Afacerile româneşti nu sunt încă pregătite să se conformeze cu prevederile GDPR. În timp ce instituţiile financiare şi companiile mari au luat măsuri pentru a se conforma noii legislaţii, întreprinderile locale ar trebui să îşi reconsidere punctul de vedere începând de astăzi, cu mai puţin de o lună înainte de punerea în aplicare”, a spus Atakan.