Gabriel Zbârcea, pentru G4Media: Nu am avut și nu am nicio simpatie pentru Mișcarea Legionară sau vreo altă organizație extremistă sau interzisă de lege

Avocatul Gabriel Zbârcea, vehiculat în ultima perioadă ca variantă pentru conducerea Serviciului Român de Informații, precizează public că s-a declarat „suveranist” ca o „declarație de dragoste pentru țara sa”, având în vedere chiar „prima dintre dispozițiile Constituției, care statuează caracterul național și suveran al statului român.” Într-o Replică acordată siteului G4Media, care îl acuza de „simpatii neolegionare”, fondatorul celebrei Case de avocatură Țucă Zbârcea și Asociații a precizat: „Nu am avut și nu am nicio simpatie pentru Mișcarea Legionară sau vreo altă organizație extremistă sau interzisă de lege. Iubesc viața, nu moartea. Condamn categoric asasinatele politice comise de legionari, crimele comise împotriva lui I. G. Duca, Armand Călinescu, Nicolae Iorga, Virgil Madgearu și ale tuturor celorlalte victime ale legionarilor. Niciun asasinat nu este scuzabil sau justificabil. Orori precum masacrul de la Jilava sau pogromul de la București împotriva evreilor trebuie cunoscute și condamnate.”

• „Inflația Ormuz” – noua provocare în ecuația politicii monetare
• Sorin Grindeanu: Îmi cer scuze românilor că nu am oprit această prăbușire mai devreme
• Bolojan, de la „salvator” la „asasin economic”. Datele INS arată o Românie prăbușită economic în ultimele 10 luni
• Avertismentul unui specialist de top: Bolojan e eșecul unei metode. Sistemul nu mai acționează coerent
• Dezvǎluiri devastatoare despre Volodimir Zelenski

Redăm mai jos, integral, precizările făcute de avocatul Gabriel Zbârcea:

Drept la Replică referitor la articolele de presă „Ultimele nume vehiculate la șefia serviciilor secrete” – 8.01.2026, „Nicușor Dan a dezvăluit că l-a cunoscut pe Gabriel Zbârcea, propunerea sa la șefia SRI, la Liga Studenților în anii 90-92 / Liga era condusă atunci de Marian Munteanu, fost lider al protestelor studențești, simpatizant legionar”– 28.10.2025 și „Răsturnare de situație în negocierile pentru șefii serviciilor secrete” – 13.01.2025. (n.r. După primirea replicilor, G4Media a modificat sintagama „datorită simpatiilor sale neolegionare” cu „simpatiilor sale suveraniste”)

„Subsemnatul, Gabriel Zbârcea, în temeiul:
a) Restricțiilor prevăzute de art. 10 alin. (2) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului privind libertatea de exprimare;
b) Limitelor de exprimare prevăzute în Codul deontologic al jurnalistului (art. 1 – 10 din Codul deontologic al jurnalistului), precum și cele prevăzute de Codul Civil (art. 70 – 75 Cod Civil);
c) Dispozițiilor Codului Civil privind apărarea drepturilor nepatrimoniale ale persoanelor fizice (art. 252 – 256 Cod Civil), precum și a celor privind răspunderea civilă delictuală (art. 1.349 – 1.373 Cod Civil);
d) Dispozițiilor art. 30 și 57 din Constituția României,

Vă comunic următoarele:

1. Nu sunt și nu am fost membru al vreunui partid politic. Nu am candidat și nu am activat în structuri politice.

2. Nu am avut și nu am nicio simpatie pentru Mișcarea Legionară sau vreo altă organizație extremistă sau interzisă de lege. Iubesc viața, nu moartea. Condamn categoric asasinatele politice comise de legionari, crimele comise împotriva lui I. G. Duca, Armand Călinescu, Nicolae Iorga, Virgil Madgearu și ale tuturor celorlalte victime ale legionarilor. Niciun asasinat nu este scuzabil sau justificabil. Orori precum masacrul de la Jilava sau pogromul de la București împotriva evreilor trebuie cunoscute și condamnate.

3. M-am declarat naționalist și suveranist în urmă cu 2 ani și jumătate, la o primă ediție a podcastului Pe Drept Cuvânt realizat de Florentin Țuca, formulând o declarație de dragoste față de țara mea, a părinților și a copiilor mei, lipsită de orice conținut ideologic. Pe vremea aceea, cu aproape 2 ani înainte de controversatele alegeri din 2024, nu mi-am pus problema că o declarație care vorbește despre iubirea mea pentru România poate să fie interpretată dintr-o perspectivă ideologică, ca fiind o poziționare extremistă. Reperul meu a fost chiar prima dintre dispozițiile Constituției, care statuează caracterul național și suveran al statului român, ca principiu fundamental, alături de democrație, respectarea drepturilor omului, pluralismul politic și separarea puterilor în stat.

Gabriel Zbârcea și Florentin Țuca au fondat casa de avocatură care le poartă numele, în 2025 celebrând 20 de ani de la înființare

4. Nu am făcut așadar decât să repet ceea ce a exprimat Constituția României, în chiar cuprinsul alineatului 1 din art. 1, iar faptul că m-am referit la iubirea pentru țară nu înseamnă că vreau ca România să fie altceva decât un stat de drept, în care drepturile și libertățile fiecărui cetățean sunt respectate, indiferent de etnie, religie, sex, sau alte condiționări. Astfel, cred că este absurd ca o astfel de afirmație, făcută cu bună credință și în spirit constituțional, să fie o povară sau o rușine, nefiind posibil a fi asimilată extremismului și nici stigmatizată retroactiv. România și însemnele statului nu sunt apanajul exclusiv al unui partid, al unei persoane sau ideologii. Fiecare dintre noi are dreptul să se raporteze la ele și să-și exprime loialitatea față de ele.

5. Asocierea mea cu fostul candidat PNL la Primăria Capitalei, dl. Marian Munteanu, este factual eronată. Am intrat la Facultatea de Drept din Universitatea București în toamna anului 1991, pe când, din câte cunosc, dl. Munteanu absolvise studiile Universității în vară, așa încât nu ne-am suprapus deloc în perioada studenției. Am devenit Președinte al Ligii Studenților în anul 1993, la doi ani după ce dl. Munteanu își terminase mandatul, iar între mandatul domniei sale și mandatul meu au mai fost doi președinți. În anul 1991, când îmi doream să mă alătur Ligii Studenților, dl. Munteanu era simbolul „fenomenului Piața Universității”, locul luptei anticomuniste și pentru democrație, anti-KGB și pentru apărarea valorilor europene și euroatlantice. Din balconul Universității au rostit discursuri pentru zecile de mii de oameni adunați în piață personalități precum Ana Blandiana, Doina Cornea, Victor Rebengiuc, Petru Creția, Valeriu Sterian, Cristi Pațurcă, Marilena Rotaru. Eram un simplu participant, elev al Liceului Gheorghe Lazăr care participa alături de mii de români la acea formă de protest împotriva confiscării revoluției, împotriva pericolului rusesc care avea ca vector regimul Iliescu. De când am devenit Președintele Ligii Studenților Universității București, organizația s-a manifestat mereu ca o tribună de luptă pentru democrație și libertate, am susținut proiectele politice ale Convenției Democrate și ale rectorului Universității de atunci, dl. Emil Constantinescu, care ulterior avea să devină Președintele României.

***Vă solicit să aveți în vedere că libertatea de exprimare, astfel cum este consacrată de art. 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, este însoțită însă de excepții1.

Deontologia demersului jurnalistic presupune ca autorul unui articol de presă să se bazeze pe surse credibile. Astfel potrivit art. 1 din Codul deontologic al jurnalistului, „Jurnalistul are datoria primordială de a relata adevărul, obligație ce decurge din dreptul constituțional al publicului de a fi corect informat”. De asemenea, conform art. 2 din Codul deontologic al jurnalistului, „Jurnalistul poate da publicității numai informațiile de a căror veridicitate este sigur, după ce în prealabil le-a verificat din surse credibile”.

Raportându-ne la informațiile publicate pe website-ul G4Media.ro, în articolele mai sus menționate, rezultă că a fost depășită limita rezonabilă a libertății de exprimare.

Sunt relevante următoarele dispoziții din Codul Civil, Constituția României și Convenția europeană a drepturilor omului, potrivit cărora:
• Art. 30 alin. (6) Constituţia României: „libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine.”;
• Art. 57 Constituţia României: „cetăţenii români, cetăţenii străini şi apatrizii trebuie să-şi exercite drepturile şi libertăţile constituţionale cu bună-credinţă, fără să încalce drepturile şi libertăţile celorlalţi”;
• Art. 72 C. civ.: „(1) Orice persoană are dreptul la respectarea demnităţii sale. (2) Este interzisă orice atingere adusă onoarei şi reputaţiei unei persoane fără consimţământul său ori fără respectarea limitelor prevăzute la art. 75.”;
• Art. 73 alin. (1) C. civ.: „Orice persoană are dreptul la propria imagine.”;
• Art. 253 C. civ.: „Persoana fizică ale cărei drepturi nepatrimoniale au fost încălcate ori ameninţate poate cere oricând instanţei: a) interzicerea săvârşirii faptei ilicite, dacă aceasta este iminentă; b) încetarea încălcării şi interzicerea pentru viitor, dacă aceasta durează încă; c) constatarea caracterului ilicit al faptei săvârşite, dacă tulburarea pe care a produs-o subzistă. (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în cazul încălcării drepturilor nepatrimoniale prin exercitarea dreptului la libera exprimare, instanţa poate dispune numai măsurile prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c). (3) Totodată, cel care a suferit o încălcare a unor asemenea drepturi poate cere instanţei să îl oblige pe autorul faptei să îndeplinească orice măsuri socotite necesare de către instanţă spre a ajunge la restabilirea dreptului atins, cum sunt: a) obligarea autorului, pe cheltuiala sa, la publicarea hotărârii de condamnare; b) orice alte măsuri necesare pentru încetarea faptei ilicite sau pentru repararea prejudiciului cauzat. (4) De asemenea, persoana prejudiciată poate cere despăgubiri sau, după caz, o reparaţie patrimonială pentru prejudiciul, chiar nepatrimonial, ce i-a fost cauzat, dacă vătămarea este imputabilă autorului faptei prejudiciabile.”;
• Art. 1.357 C. civ.: „(1) Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare. (2) Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai uşoară culpă.”;
• Art. 10 alin. (2) Convenţia europeană a drepturilor omului, conform căruia exercitarea libertăţii de exprimare „comportă îndatoriri şi responsabilităţi şi poate fi supusă unor formalităţi, condiţii, restrângeri sau sancţiuni prevăzute de lege, care constituie măsuri necesare, într-o societate democratică, pentru (…) protecţia reputaţiei sau a drepturilor altora”.
***

În concluzie, articolele menționate încalcă standardele deontologice și legale, aducând o atingere gravă reputației mele profesionale și personale. Vă solicit să dispuneți de urgență măsurile necesare pentru remedierea situației create.
În situația în care nu veți da curs solicitărilor subsemnatului din cuprinsul prezentului document, îmi rezerv dreptul de a promova orice demersuri legale pentru a atrage atât răspunderea G4Media, cât și a persoanelor care au contribuit la încălcarea drepturilor mele nepatrimoniale prin publicarea articolelor defăimătoare, ce conțin informații false, neverificate și de natură a induce în eroare opinia publică.

Cu stimă,

Gabriel Zbârcea”