„Serviciile rusești sunt prezente peste tot în România: în economie, în politică și, nu în ultimul rând, în domeniul militar”, a recunoscut Alexandru Balan, în exclusivitate pentru Q Magazine.
- Q MAGAZINE FAȚĂ ÎN FAȚĂ CU ALEXANDRU BALAN. PION. SPION. TRĂDĂTOR
- CCR dă câștig de cauză AUR: numirea membrilor CA din SRTv și SRR este neconstituțională
- Criza facturilor neplătite lovește economia
- Moțiunea de cenzură, citită în Parlament
- Programul SAFE. 12 vulnerabilități critice — procedurale, juridice, financiare și strategice — care expun statul român. Avertismentul ignorat
La 35 de ani de la căderea comunismului, anul trecut, serviciile românești au reușit în premieră absolută capturarea unui spion autentic.
Balan. Alexandru Balan e numele James Bondului care vine din est. Nu din vest. Moldovean cu cetățenie română, fost director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova (SIS), spion asumat și oficializat, în 28 aprilie, pentru Belarus.
A fost operațiune ca-n filme, cu muncă de echipă a agenților din 7 state. Acesta era acuzat la București că a vândut secrete de stat KGB-ului din Belarus, punând în pericol securitatea României. Și tot ca-n filme s-a încheiat: după negocieri inter-țări în care s-a implicat inclusiv Donald Trump, a avut loc un schimb de agenți, exact ca în „Podul spionilor”.
Q Magazine l-a intervievat pe Alexandru Balan, în perioada arestului preventiv din București, reușind să obțină de la acesta mărturisirea că „serviciile rusești sunt prezente peste tot în România: în economie, în politică și, nu în ultimul rând, în domeniul militar”
FROM RUSSIA, WITH LOVE
Redând declarațiile lui Balan, las cititorul să-și răspundă la întrebarea: cum ajunge un om să-și trădeze țara care i-a acordat încrederea supremă și pentru care, în anumite momente, a și dat dovadă de patriotism?
Dialogul cu Balan începe cu relatarea unui moment-cheie din cariera lui: 2012. Este anul în care descoperă implicarea serviciilor speciale rusești în protestele din 2009, când a avut loc așa-numita „Revoluție” și a fost răsturnată guvernarea comunistă de la Chișinău. Evenimentele s-au întâmplat în 2009, în 6 și 7 aprilie.
„Toată lumea rămăsese cu impresia — și o bună parte o au și în prezent — că a fost o răscoală a tineretului împotriva regimului comunist, soldată cu incendierea clădirilor Parlamentului și ale Președinției” spune Balan.
„Până în 2012, a existat o presiune uriașă, inclusiv din partea mass-media locale, pentru a se stabili circumstanțele și adevărul. Erau multiple titluri în acea perioadă care întrebau: «Care este, totuși, adevărul despre 7 aprilie? Ce s-a întâmplat de fapt? ». Atunci, în calitate de ofițer în cadrul Direcției Contraspionaj — unde mi-am desfășurat întreaga carieră, ajungând până la funcții de conducere — am identificat informații primare cu referire la anumiți cetățeni din Federația Rusă care au fost implicați în acele evenimente.
Era o perspectivă total diferită față de percepția generală.
Majoritatea populației credea că acea revoluție a fost organizată de statul român, cu suportul Uniunii Europene. Această percepție era alimentată de faptul că lozincile și apelurile din timpul manifestațiilor erau pro-europene și pro-românești. Se scanda «România!», «Limba română!», «Istoria românilor!», «Jos comuniștii!», iar drapelul Uniunii Europene flutura peste tot. Erau în jur de 50.000 de protestatari, majoritatea fiind studenți.

Din poziția Direcției Contraspionaj, am identificat anumite persoane, cetățeni și elemente din Federația Rusă, care au fost implicate în acele evenimente.
Împreună cu Procuratura Generală și cu câțiva colegi din cadrul Serviciului de Informații și Securitate, am localizat persoanele din Federația Rusă care au avut rolul de a se infiltra și de a incita masele la destabilizare și la confruntări directe cu poliția.
Totul a fost parte dintr-un scenariu, deoarece imediat după acele evenimente, în 8 aprilie 2009, fostul președinte Vladimir Voronin — împotriva partidului căruia se protestase — a ieșit cu acuzații directe și oficiale la adresa României și a Uniunii Europene.
Drept urmare, am avut chiar și o perioadă în care au fost introduse vizele, iar cetățenii români care doreau să intre în Republica Moldova, pe parcursul anului 2009, erau obligați să obțină viză – un nonsens și o decizie absolut dăunătoare împotriva culturii, a tradiției și a sufletului nostru românesc.
Într-un final, au fost declanșate alegeri anticipate și s-a schimbat guvernarea cu una pro-europeană.
Aceea a fost prima mea expunere din mediul închis al unui serviciu secret către mediul public. În calitate de ofițer SIS, am fost detașat nemijlocit să acord suport procurorilor în vederea stabilirii și a identificării acelor cetățeni ruși”.

În 2012, președintele Nicolae Timofte îl decorează cu distincția de stat „Meritul Militar” pentru devoalarea implicării rușilor în protestele din Republica Moldova.
YOU ONLY LIVE TWICE
„Evident, din acea perioadă, am devenit o țintă a serviciilor secrete rusești.
Unul dintre acei cetățeni ruși, Eduard Bagirov — un blogger rus, care era și membru al partidului Edinaia Rossia (Rusia Unită), din care face parte și Vladimir Putin — a fost arestat la Chișinău. A stat câteva luni în Penitenciarul nr. 13, unde am interacționat direct cu el. După ce a fost plasat în arest la domiciliu, a fugit în Federația Rusă, prin Transnistria. A fost un scenariu bine gândit de Federația Rusă pentru a-l scoate din țară și pentru a-l trimite acasă.
Pentru mine, care eram implicat direct în investigarea acestui caz, a fost de neînțeles modul în care el, ca cetățean al Federației Ruse, a fost plasat în arest la domiciliu, în condițiile în care nu avea niciun domiciliu și nicio reședință în Chișinău, dar a fost o decizie politică. Cred că ar putea explica această dilemă fostul lider al Partidului Liberal Democrat din Republica Moldova, Vlad Filat, care era prim-ministru atunci și cunoaște în detaliu cum s-au întâmplat evenimentele, precum și conexiunile sau conotațiile politice de atunci.
Ca ofițer de securitate, pot afirma cu certitudine că evenimentele din 7 aprilie 2009 de la Chișinău au fost planificate și realizate în detrimentul securității naționale a Republicii Moldova, în baza unui plan bine determinat al serviciilor speciale ale Federației Ruse. Ulterior, bloggerul Bagirov a fost condamnat în Republica Moldova în lipsă, dar era deja în siguranță, în Rusia.”, a explicat Alexandru Balan.
THE WORLD IS NOT ENOUGH
Cariera lui Alexandru Balan a continuat sub diverse guverne pro-europene venite la putere începând cu anul 2009.
„În 2017, când dețineam funcția de director adjunct al SIS, am coordonat o operațiune de deconspirare a unui agent recrutat de GRU (Serviciul de Informații Militare al Federației Ruse). L-am reținut în flagrant, în timp ce purta discuții cu un ofițer GRU sub acoperire din cadrul Ambasadei Federației Ruse la Chișinău.
A fost o operațiune realizată împreună cu partenerii occidentali, în urma căreia SIS-ul a devenit cunoscut în toată lumea serviciilor de intelligence.
Atunci au început să ni se deschidă porțile către cele mai importante servicii occidentale.
Imediat după acel flagrant, am luat decizia de a expulza cinci ofițeri GRU care activau sub acoperire diplomatică. Aceasta a fost o lovitură răsunătoare, de necrezut pentru mulți: o țară mică, cu un serviciu de informații mic, poate realiza acțiuni atât de tranșante pentru a diminua activitățile subversive rusești. Trebuie să ținem cont că vorbim de Republica Moldova, care are, pe teritoriul său, regiunea transnistreană, unde și astăzi staționează armata rusă și peste două mii de ofițeri ruși.
Îmi amintesc discuțiile cu reprezentanții serviciilor speciale ale Statelor Unite, care nu înțelegeau cum reușim să documentăm și să contracarăm servicii atât de mari și de puternice. Explicația mea era mereu aceeași: suntem un stat mic, o instituție mică, iar deciziile se iau mult mai rapid decât în cazul unor structuri gigantice.

Acea operațiune a fost o lovitură dură pentru serviciile rusești, iar Federația Rusă nu avea cum să mă ignore. Au început să mă monitorizeze și să mă supravegheze riguros pentru a preveni alte acțiuni de acest gen. Vladimir Putin nu iartă și nu uită!”, a explicat Alexandru Balan pentru Q Magazine.
OCTOPUSSY
Caracatița rusă are brațe multe și lungi. Balan spune că „avem până în prezent ofițeri din cadrul SIS care sunt absolvenți ai FSB-ului.”
„În perioada anilor 2000, acești ofițeri au absolvit facultatea de specialitate în Federația Rusă, la Academia FSB din Moscova – 5 ani de studii cu diplomă de licență exclusiv în securitate. Noi, în Republica Moldova, nu aveam asemenea posibilitate la acea vreme.
În situația acestor ofițeri, așa a fost perioada, pentru că era guvernarea comunistă (2000-2009). În această perioadă și până în prezent, acești ofițeri sunt susținuți, promovați și activi în cadrul SIS-ului din Moldova. Din discuțiile pe care le-am avut, atât în calitate de ofițer SIS, cât și, de multe ori, ca expert în securitate în cadrul diverselor platforme europene, acest fapt era de neînțeles. Pur și simplu, partenerii străini nu puteau înțelege această situație.”, a declarat Balan pentru Q Magazine.

Pentru orice neofit, e limpede că FSB-ul nici măcar nu trebuia să recruteze, la modul direct, un student, viitor ofițer în cadrul SIS-ului moldovean, ci era suficient să îi imprime mentalitatea pro-rusă, care străbate toată curricula Academiei de Informații a FSB-ului, și să urmărească personalitatea acestuia pentru a ști când și cu ce poate fi convins sau șantajat.
Motivul pentru care Maia Sandu ar tolera, în SIS, ofițeri care sunt produsul școlii de informații ruse rămâne, pentru toți, un mister.
A VIEW TO A KILL
Alexandru Balan crede că actuala guvernare de la Chișinău nu înțelege pericolul.
„Ei nu conștientizează riscurile și vulnerabilitățile care pot proveni din această zonă și consideră, în mod eronat, că acest fapt nu îi privește direct. Este o decizie absolut politică, care nu ține de direcția instituțională.
La nivelul instituției, există un director adjunct care ar trebui să se afirme și să explice această situație, deoarece toate numirile și promovările sunt, într-un final, coordonate cu directorul. La rândul său, acesta le coordonează cu Președinția sau cu Cabinetul de miniștri, în funcție de liniile de activitate și de procesele care au loc în instituție. Deci, ei avizează direct aceste persoane.”, explică fostul director adjunct al SIS.
Deși la ora la care am stat față în față Alexandru Balan a respins acuzațiile care i s-au adus, realitatea prezentului îl contrazice flagrant.
„Nu am lucrat nici pentru serviciile rusești, nici, mai nou, pentru cele din Belarus. Este un fals total. În timpul activității mele, am fost ofițer de contrainformații și de contraspionaj, adică am luptat tocmai pentru contracararea spionajului extern.”, declara Bălan cu puțin timp înainte de a fi primit cu flori în Belarus și cu mulțumirile președintelui Lukasenko.
„Cei care mă cunosc și cei din domeniu știu că profilul meu este unul clar: sunt pro-european, dețin cetățenie română, obținută prin forțe proprii, și acesta este crezul meu. Vin dintr-o familie cu o educație românească și sunt român. Acest fapt combate, cred, acele suspiciuni legate de faptul că aș fi fost recrutat de serviciile secrete rusești.”, a fost răspunsul ferm al lui Alexandru Balan când l-am întrebat cu ce anume l-au șantajat serviciile rusești încât a fost recrutat de acestea, fiind pe deplin încredințată că acuzațiile formulate la adresa lui erau reale.
Ofițerii serviciilor de informații românești nu ar fi oficializat niciodată, prin procurorii DIICOT, acuzații de o asemenea amploare împotriva unui cetățean al Republicii Moldova, în lipsa unor probe solide.
Balan a încercat o explicație acuzând colegi „din SIS sau în afara lui, pe care, într-o bună parte, i-a eliberat din funcție pentru faptul că nu corespundeau intereselor serviciului și ale securității Republicii Moldova.”
„Pentru mine, ceea ce se întâmplă în raport cu cazul meu, mai ales în România, este o confuzie și o eroare.”, declara Bălan.
NEVER SAY NEVER AGAIN
Alexandru Balan a declarat pentru Q Magazine că „în cadrul SIS, a avut o relație foarte bună cu serviciile din România”.
„Există o vorbă între colegi: în servicii, nu există prietenie, ci doar parteneriat. Iar parteneriatul nostru a fost unul foarte bun. Acest fapt s-a datorat și implicării directorului de atunci, Mihai Bălan, care a avut un rol crucial în reformarea Serviciului de Informații și Securitate. Dumnealui a fost persoana care, împreună cu echipa din care am făcut parte și eu, a schimbat fața instituției, eliminând acea amprentă veche de tip KGB și transformând-o într-o instituție de intelligence modernă, apropiată de standardele europene.

Nu am avut niciodată impedimente în colaborarea cu SRI sau SIE. Am desfășurat operațiuni comune cu România, am avut rezultate importante, pe care ei le pot confirma. Consider că aceste relații se vor dezvolta în continuare.”, afirma optimist la momentul interviului Balan, în ciuda acuzațiilor care i se aduceau oficial.
Golden Eye
El a confirmat pentru Q Magazine că ochiul Rusiei supraveghează permanent România. Pe scurt, Rusia spionează România. Că o admite chiar un agent de informații recunoscut oficial al Belarusului este, poate, cel mai concret argument pentru deciziile luate de oficialii români împotriva Federației Ruse.

„Cu certitudine, serviciile secrete rusești sunt prezente nu doar în România, ci în toată lumea. La fel ca cele americane, franceze sau chineze. Vorbim despre țări mari, care își permit luxul de a asigura confortul financiar pentru operațiuni desfășurate pe perioade îndelungate, cu bugete imense.
Spre deosebire de ele, o țară ca Republica Moldova nu își permite acest lux, mai ales în domeniul spionajului. În lumea intelligence-ului, spionajul este cel mai scump serviciu: este cel mai bine remunerat și cel mai bine asigurat tehnic.
Este esențial ca liderii statelor noastre să înțeleagă un mesaj clar: nu trebuie făcută economie la capitolul servicii de informații, în special la spionaj.
Deși par cheltuieli greu de justificat pe moment, ele aduc, pe termen lung, beneficii care nu se pot compara cu riscurile care pot surveni în lipsa lor.”, spunea Balan.
„Serviciile rusești sunt prezente peste tot în România: în economie, în politică și, nu în ultimul rând, în domeniul militar. Ele trebuie monitorizate atent de propriile servicii pentru a putea reacționa și, mai ales, pentru a preveni.
Sarcina de bază a unui serviciu de intelligence este prevenția, spre deosebire de poliție sau de armată.
Noi trebuie să prevenim materializarea riscurilor, inclusiv a celor de natură militară.
Deși multă lume se întreabă când ar putea avea loc o invazie a Federației Ruse în România sau în Republica Moldova, din câte cunosc, în prezent nu există asemenea scenarii.
Se fac multe speculații pe acest subiect pentru a menține populația într-o zonă gri, incapabilă să perceapă realitatea.
Totuși, repet: sarcina serviciilor este să monitorizeze totul îndeaproape. Sunt sigur că serviciile de informații (SRI, SIE) au o cunoaștere bună a situației și informează operativ conducerea statului pentru ca deciziile politice să asigure securitatea națională.”, declara Alexandru Balan pentru Q Magazine.

LICENSE TO KILL
Mai mult, acesta predă chiar o lecție către autoritățile de la București. „Există o anumită logică în serviciile secrete. Adesea, învinuirile de trădare de patrie, de spionaj sau de finanțări ilegale de la servicii străine sunt greu de demonstrat. Dacă aduci astfel de acuzații fără probe imbatabile, nu faci decât să radicalizezi societatea și să creezi un instrument care nu este acceptat de publicul moderat.
Recomandarea mea tactică este alta: concentrați-vă pe neplata impozitelor sau pe alte abateri legale concrete. Sunt forme specifice, absolut legale, prin care serviciile pot acționa. Atât timp cât o persoană (un satelit al serviciilor străine) este ocupată să își rezolve cazurile civile, administrative sau contravenționale, nu mai are timp și resurse să se focuseze pe proiecte politice, care ar reprezenta un pericol pentru țară.”

DIAMONDS ARE FOREVER
Într-un top subiectiv, desigur, dar oricum mai apropiat de realitate decât l-ar putea face profanii, al calității și performanțelor serviciilor de informații la nivel mondial în 2026, Balan spune că „nu putem ignora marile puteri, dar există și excepții notabile.”
„Statul Israel, prin Mossad, rămâne unul dintre cele mai respectate servicii din lume. Aici aș face o paralelă cu Republica Moldova. Comunitatea occidentală se întreba adesea cum reușim noi să obținem rezultate cu resurse atât de mici. Concluzia este că, într-un ansamblu, nu contează doar puterea financiară.
Criteriul de bază este inteligența și creierul ofițerului de informații.
Că este israelian, albanez sau moldovean, nu contează; dacă îți faci meseria bine, dacă știi să procesezi informația și să controlezi spionajul străin pentru a raporta conducerii statului zonele de vulnerabilitate, acesta este farmecul activității noastre. Pe aceeași linie i-aș pune pe americani și pe ruși, chinezi, israelieni. Aș aduce un respect deosebit serviciilor de informații din România, nu le-as neglija deloc. Le-aș pune în topul performanței mondiale.”
Die another day
În ciuda tabloului complex care, văzut din afară, e cu arestări, acuzări, condamnări, extrădări, grațieri, „schimbări”, Alexandru Balan avea nuanțe proprii și uitându-se la viitor: „Îmi văd viitorul în aceeași lume a intelligence-ului, alături de colegii care sunt deja în afara instituțiilor oficiale de securitate. Doresc aportul meu, cu tot bagajul de cunoștințe și experiența pe care o am, în vederea asigurării securității naționale a statului nostru, activând acum din zona neguvernamentală.”
La ora la care citim aceste rânduri, știm că „statul nostru”, la care făcea referire este…Belarus.

1 LA 100
Alexandru Bălan a fost recrutat de Serviciul de Informații și Securitate (SIS) al Republicii Moldova încă din facultate. A trecut toate probele. Rata de promovare este de unu la o sută.
A lucrat în SIS din 2000 până în 2023. A prins și comanda camuflată KGB-istă și reformarea americanizată a Serviciului. Mai mult decât atât, a făcut parte, ca director adjunct, din echipa directorului Mihai Bălan, care a epurat cam tot ce avea influență și pregătire de tip rusesc și a imprimat ofițerilor un sistem de lucru și de valori occidentale.
Balan s-a ocupat, de-a lungul activității sale, doar de contraspionaj. El a coordonat, alături de ofițeri americani și români, mai multe acțiuni în care au fost devoalate și destructurate misiuni de spionaj și de subminare a siguranței și a securității Republicii Moldova.

CRONOLOGIA ANCHETEI
„Sentinţa penală nr.65/F din 18.04.2026
În baza art. 47 raportat la art. 48 din Legea nr. 302/2004 şi art. 1 din Convenția europeană de extrădare, semnată la Paris la 13.12.1957, admite propunerea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București privind cererea de extrădare formulată de autorităţile judiciare din Republica Moldova referitoare la numitul Balan Alexandru.
Dispune extrădarea şi predarea către autorităţile judiciare din Republica Moldova a persoanei extrădabile, Balan Alexandru, (date), în vederea executării pedepsei de 1 an și 6 luni de închisoare, aplicate prin sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani), din data de 15.04.2026, pronunțată în dosarul nr. 1-1029/2026, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la infracțiunea de divulgare a secretului de stat, prev. de art. 27, art. 344 alin. 1 din Codul penal al Republicii Moldova.
În baza art. 47 din Legea nr. 302/2004, ia act că persoana extrădabilă Balan Alexandru a consimțit la extrădare şi nu a renunţat la beneficiul regulii specialităţii.
În baza art. 43 alin. 6 din Legea nr. 302/2004, dispune arestarea persoanei extrădate Balan Alexandru, în vederea predării pentru o durată de 30 zile, începând cu data de 18.04.2026 până la data de 17.05.2026, inclusiv. Definitivă.”
Celeritatea Cazului „Alexandru Balan” este remarcabilă.
Timp de opt luni, a fost arestat în România, în diferite penitenciare, dar, când s-au aliniat planetele serviciilor de informații, în trei zile este organizat un „exit” coordonat perfect între București, Chișinău, Moscova și Washington.
I se deschide un dosar în Republica Moldova. Acuzația este similară cu cea pentru care fusese reținut în România: „deținere de documente cu caracter strict secret fără certificat de securitate și divulgarea secretelor de stat către ofițeri ai KGB din Belarus”.
La 15 aprilie este judecat într-o ședință cu ușile închise, acuzatul intră online din arestul la domiciliul din București, recunoaște că e vinovat și, la o oră, primește sentința de condamnare la un an și șase luni.
Trei zile mai târziu, la 18 aprilie, Curtea de Apel București admite și dispune extrădarea lui Balan pentru ispășirea pedepsei din Moldova, decizie cu care el, desigur, este de acord.
La nicio săptămână, în 24 aprilie, fostul ofițer este condus la granița cu Republica Moldova și predat autorităților de peste Prut. Aparent, pentru a fi încarcerat într-un penitenciar.

Trump – implicat personal în operațiune
În 28 aprilie, adică patru zile mai târziu, Maia Sandu anunță public că l-a grațiat. Devenit om liber și fără nicio condamnare penală, Balan este dat la schimb, alături de o rusoaică, pentru doi cetățeni ai Republicii Moldova arestați la Moscova. Schimbul este coordonat – în mod cu totul neobișnuit – chiar de președintele american Donald Trump, căruia Maia Sandu îi mulțumește într-o declarație oficială.
„Republica Moldova a reușit să elibereze și să aducă acasă doi cetățeni moldoveni aflați în captivitate în Rusia. Ambii, fiind angajați ai Serviciului de Informații și Securitate, au fost eliberați și reîntorși autorităților noastre într-un schimb internațional de persoane.
Îi mulțumesc Președintelui Trump pentru implicarea sa și a administrației SUA în succesul acestei acțiuni.
Le mulțumesc tuturor partenerilor – din SUA, Polonia și România, pentru implicare la fiecare etapă a procesului și pentru sprijinul acordat autorităților noastre…
Pentru a-i putea readuce acasă, în urma unei operațiuni complexe, cei 2 ofițeri au fost schimbați, după cum s-a solicitat de cealaltă parte, cu alte două persoane: un cetățean al Federației Rusiei, Popova Nina, care acționa împotriva statului Republica Moldova, și Alexandru Balan, cetățean al Republicii Moldova, acuzat de trădare de țară în interesul KGB-ului din Belarus, care a fost grațiat pentru a putea pleca în Belarus.
Pentru țara noastră este un câștig care nu poate fi măsurat printr-o simplă ecuație matematică – noi am readus acasă doi cetățeni care lucrează pentru Republica Moldova renunțând, în schimb, la 2 deținuți care au lucrat împotriva Republicii Moldova.”, a transmis Maia Sandu.
ÎNTOARCEREA „ACASĂ”
La câteva ore după grațiere, Alexandru Balan ajunge în Belarus și este primit cu flori, ca un erou, potrivit unor fotografii publicate de presa de la Minsk.

„Astfel, de pe teritoriul Poloniei (n.r unde a avut loc schimbul de prizonieri, Belarus eliberând 3 cetățeni polonezi) au fost readuși agenții belaruși de informații Alexandru Bălan și Vladislav Nadeiko, precum și doi cetățeni ai Federației Ruse – arheologul Aleksandr Butiaghin și Nina Popova. Printre persoanele transferate părții opuse se numără Andrei Poczobut, precum și cetățenii polonezi Grzegorz Gawel și Tomasz Beroza. Specialiștii califică procesul de schimb drept unul unic”, menționează agenția de știri belarusă BelTA.
„A fost un proces complex și îndelungat. A durat aproximativ un an”, a declarat adjunctul șefului Direcției de anchetă a KGB-ului Belarus, locotenent-colonelul de justiție Aleksandr Tarasevici.
Potrivit acestuia, angajații KGB au acționat la ordinul președintelui Belarusului, Aleksandr Lukașenko. Liderul statului ar fi purtat personal negocieri cu conducătorii țărilor interesate.
Un aport important, potrivit oficialului belarus, l-au avut conducerea și angajații Serviciului Federal de Securitate al Rusiei, care au desfășurat împreună cu colegii belaruși activități comune în cele mai dificile etape.
„Persoanele returnate de partea poloneză au fost întâmpinate călduros pe teritoriul Belarusului, felicitate pentru eliberare și li s-au oferit flori și cadouri din partea președintelui Belarusului.”, arată presa de la Minsk.
„Președintele Republicii Belarus i-a însărcinat pe conducătorii Comitetului Securității Statului să ofere sprijin maxim agenților noștri de informații, care, riscându-și viața și sănătatea, și-au îndeplinit cu fermitate și curaj datoria față de patrie”, a declarat Aleksandr Tarasevici.
„Pentru cei întorși în Belarus, grijile privind propria soartă, incertitudinea și alte dificultăți au rămas în urmă. Acum pot răsufla ușurați și se pot relaxa: sunt acasă”, notează BelTA.
Dosarul în care Alexandru Balan este acuzat la București că ar fi vândut ofițerilor din Belarus secrete de stat ale României, este încă pe rol, dar e puțin probabil că acesta va continua. Și în cazul unei condamnări în lipsă, îl va extrăda Belarusul pentru a-și ispăși pedeapsa în România? Greu de crezut.

TRĂDARE. TRĂDĂTOR
Cum a ajuns un om de intelligence de la coordonarea unor operațiuni de răsunet împotriva serviciilor ruse, soldate cu expulzări publice, să vândă informații acestora este o întrebare ce va rămâne în mod cert fără un răspuns concret. Trădătorii, în astfel de cazuri, sunt fie motivați ideologic, fie cumpărați cu bani, fie șantajați.
DESPRE SERVICIILE DIN ROMÂNIA
Putem astăzi, în lumina celor petrecute deja, când știm că nu era vorba de nicio eroare, să apreciem performanța serviciilor României, Cehiei, Ungariei, care au devoalat nu doar un caz individual de trădare, ci o întreagă rețea regională de intelligence ostilă țărilor NATO.
Mulțumirile ambasadei SUA pentru eliberarea lui Bălan
În momentul în care fostul director adjunct al SIS era primit cu omagii în statul care l-a recrutat, Ambasada SUA la București transmitea mulțumiri României: „Salutăm eliberarea a trei cetățeni polonezi și a doi cetățeni moldoveni din detenție în Belarus și Rusia, un rezultat important obținut grație eforturilor diplomatice susținute și coordonării strânse între parteneri. România a jucat un rol semnificativ în sprijinirea acestor eforturi, colaborând alături de Statele Unite, Polonia și Moldova pentru a contribui la repatrierea în siguranță a celor cinci persoane. Acest rezultat subliniază importanța parteneriatelor de încredere și a cooperării în promovarea obiectivelor comune de securitate și umanitare.”
Discret, pe pagina sa oficială, făcând trimitere printr-un tag la președintele Nicușor Dan și la Ambasada SUA la București, Serviciul Român de Informații a transmis că „își respectă toate angajamentele asumate în parteneriat extern.”
„Serviciul Român de Informații mulțumește tuturor partenerilor interni pentru coordonarea exemplară în scopul protejării securității naționale, inclusiv pentru promovarea intereselor strategice ale României. Respect!”, un mesaj voalat pentru ofițerii, procurorii, avocații și judecătorii implicați în acest caz care a depășit granițele geografice și juridice ale țării noastre.

CONCLUZIE
Ne-am uitat cu toții la un story cu spioni din genul celor mai rar întâlnite în spațiul public și mai des în producțiile hollywoodiene. Au ieșit multe la iveală, și totuși, rămân încă și mai multe nespuse și nescrise. Probabil că toate culisele poveștii extrem de complexe se vor afla peste foarte mulți ani, având în vedere că mai ales în lumea spionajului… nimic nu e cum pare.
















































