Pe acoperișurile lumii

Într-un interviu acordat Q Magazine, alpinistul român, Adrian Ahrițculesei, vorbește despre începuturile sale, despre disciplina care îi structurează viața și despre provocările extreme ale expedițiilor ultimilor ani.

• Putin: Nimeni nu poate spune proveniența unui aparat de zbor până când nu este efectuată o expertiză
• Radu Miruță anunță semnarea unor contracte de miliarde vineri noaptea, la 21.45
• Nicușor Dan: O parte dintre drone au fost doborâte pe teritoriul ucrainean și una a avut traiectoria modificată și a ajuns în Galați
• Andreea Nistor, co fondator al Asociației „Tehnologia pentru Umanitate” a anunțat de la Palatul Cotroceni că „una din opt surse oficiale răspândește dezinformare în mediul digital”
• Nicușor Dan: Consulul general al Federației Ruse, declarat persona non grata

Originar din Petroşani, Ahriţculesei a reuşit, la începutul lunii ianuarie, una dintre cele mai importante performanţe din cariera sa: cucerirea vârfului Mount Vinson (4.892 m), cel mai înalt punct al Antarcticii. Reușita marchează al șaselea vârf din circuitul „Seven Summits”, proiectul prin care sportivul își propune să urce pe cei mai înalți munți de pe fiecare continent.

La 42 de ani, Ahriţculesei este deja unul dintre cei mai apreciaţi alpinişti români. În mai 2024 a ajuns pe Everest, o experienţă pe care o descrie drept „cea mai solicitantă din punct de vedere fizic şi mental”. În ianuarie 2023, a devenit primul bărbat din România care finalizează circuitul „7 Volcanoes”, escaladând cei mai înalţi vulcani ai fiecărui continent.

SCHIMBARE DE PERSPECTIVǍ 

În interviul pentru Q Magazine, Ahriţculesei povesteşte că, înainte de alpinism, avea o viaţă „ordonată şi previzibilă”, dar simțea constant cǎ ii lipsește ceva. Marea revelație a venit în 2017, când a urcat pentru prima dată pe Mont Blanc și a realizat „că limitele sunt mult mai departe”  decât în imaginația sa și că muntele îi oferă „exact tipul de provocare“ care îl motivează și îl definește.

Acea experienţă i-a trezit dorinţa de explorare: „Acolo s-a născut curiozitatea de a descoperi şi alţi munţi, alte continente.”

În 2023, Ahriţculesei a finalizat unul dintre cele mai dificile proiecte alpine din lume, reuşind să escaladeze cei mai înalţi vulcani ai fiecărui continent. Parcursul său a început în iulie 2019, când a urcat pe Elbrus (5.642 m), în Rusia, cel mai înalt vârf vulcanic al Europei. A continuat în ianuarie 2021 cu Ojos del Salado (6.893 m), aflat la graniţa dintre Chile şi Argentina, cel mai înalt vulcan al Americii de Sud. În noiembrie 2021 a ajuns pe Kilimanjaro (5.895 m), în Tanzania, cel mai înalt vulcan al Africii, iar în februarie 2022 a cucerit Pico de Orizaba (5.636 m), din Mexic, cel mai înalt vulcan al Americii de Nord.

Tot în 2022, în martie, a urcat pe Mount Giluwe (4.368 m), în Papua Noua Guinee, cel mai înalt vulcan al Oceaniei, iar în iunie a atins vârful Damavand (5.610 m), în Iran, cel mai înalt vulcan al Asiei. Proiectul s-a încheiat în ianuarie 2023, odată cu ascensiunea pe Mount Sidley (4.285 m) din Antarctica, performanţă care l-a consacrat drept primul bărbat din România ce finalizează integral circuitul „7 Volcanoes”.

„Fiecare ascensiune m-a scos din zona de confort în felul ei”, mărturiseşte alpinistul.

UN TEST DE REZISTENŢǍ

Expediţia din Antarctica a fost una dintre cele mai dure din cariera lui Adrian Ahriţculesei. Temperaturile extreme, vântul puternic şi izolarea totală au transformat urcarea într-o probă complexă de anduranţă fizică şi mentală. „Ceea ce mă pregăteşte cel mai bine este capacitatea de adaptare şi disponibilitatea de a ieşi constant din zona de confort”, explică el.

Această capacitate nu este întâmplătoare, ci rezultatul unui program de pregătire intens, urmat cu disciplină riguroasă. „În mod obişnuit, încerc să fac cinci antrenamente pe săptămână”, spune alpinistul. Alergările pe distanţe variate, de preferat cu diferenţă de nivel, sunt completate de exerciţii de forţă cu greutatea corporală – flotări, abdomene, genuflexiuni – iar recuperarea are un rol essential. „Acord o atenţie deosebită recuperării, pentru că este la fel de importantă ca efortul.” Pentru el, pregătirea fizică şi cea mentală sunt inseparabile: „Ambele sunt obligatorii. Pregătirea fizică îţi construieşte capacitatea de efort, iar cea mentală îţi dă forţa să continui atunci când corpul îţi spune «stop».”

Pregătirea pentru frigul extrem a început cu mult înainte de plecarea în Antarctica. În Alaska, unde a încercat în vara lui 2025 să urce Denali, s-a confruntat cu temperaturi de –33°C. „A fost un reper important pentru gestionarea frigului extrem”, spune Ahriţculesei. Deşi vremea l-a obligat atunci să renunţe, experienţa acumulată şi echipamentul testat în acea expediţie s-au dovedit decisive pentru succesul de pe Mount Vinson.

FRAGILITATEA VIEŢII

Cea mai grea experienţă a lui Adrian Ahriţculesei rămâne ascensiunea pe Everest, în 2024, un moment definitoriu în cariera sa. „La peste 8.000 de metri am simţit lipsa severă de oxigen, frigul extrem şi vântul puternic”, povesteşte alpinistul care îşi aminteşte că cel mai dur episod a fost trecerea pe lângă cei care nu au mai reuşit să coboare. „A fost o confruntare directă cu fragilitatea vieţii şi cu respectul absolut pe care muntele îl impune”, mărturiseşte el.

Până în prezent, Ahriţculesei a reuşit să urce şase dintre cele şapte vârfuri din circuitul „Seven Summits”: Elbrus în Europa, Aconcagua în America de Sud, Kilimanjaro în Africa, Everest în Asia, Kosciuszko în Australia şi Mount Vinson în Antarctica. Singurul vârf care îl desparte de finalizarea proiectului este Denali (Mount McKinley), cel mai înalt punct al Americii de Nord, cu o altitudine de 6.194 de metri.

„Pregătirea pentru munte este un angajament pe termen lung, un proiect de viaţă, nu doar un hobby”, spune alpinistul pentru Q Magazine. O nouă încercare în Alaska ar putea transforma visul „Seven Summits” în realitate şi l-ar plasa definitiv în rândul marilor performeri ai alpinismului românesc.