Sondaj CURS: Românii consideră că România are nevoie de alegeri anticipate

Sondajul CURS, realizat în perioada 1–14 mai 2026, pe un eșantion de 1664 de respondenți cu vârsta de 18 ani și peste, arată existența unui climat social dominat de neîncredere, pesimism și nemulțumire față de direcția în care merge România. 82% dintre respondenți consideră că țara se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce doar 15% apreciază că direcția actuală este una bună.

• Sondaj CURS: Românii consideră că România are nevoie de alegeri anticipate
• Atac devastator al Ucrainei asupra Moscovei
• Fotografia unui eșec diplomatic: banchet la Beijing, război în culise
• Oana Gheorghiu generează o grevă japoneză la Guvern
• În sfârșit, Ilie Bolojan s-a hotărât să negocieze cu Bruxelles-ul

Percepția negativă este consolidată și de evaluările privind viitorul: 44% dintre români declară că sunt mai degrabă pesimiști în legătură cu următorii cinci ani, iar 26% spun că sunt foarte pesimiști. La polul opus, doar 28% se declară optimiști.

Nivelul ridicat de nemulțumire se reflectă și în raportarea la instituțiile statului. Biserica și Armata rămân instituțiile cu cea mai ridicată cotă de încredere, cu 79%, respectiv 76%.

Poliția și autoritățile locale depășesc la rândul lor pragul majorității, cu 55% și 53% încredere. În schimb, instituțiile centrale ale statului înregistrează niveluri ridicate de neîncredere: Parlamentul este creditat cu doar 24% încredere, Guvernul cu 26%, iar Justiția cu 20%. Președinția înregistrează la rândul ei un nivel de încredere, de 31%.

Niciuna dintre personalitățile testate nu depășește pragul de 35% în zona de încredere ridicată, ceea ce arată un climat general de neîncredere în clasa politică.

Călin Georgescu conduce clasamentul cu 32% încredere multă și foarte multă, urmat foarte aproape de Nicușor Dan, cu 31%. Ilie Bolojan este la 25%, iar George Simion la 23%.

Traian Băsescu, Cristian Popescu Piedone și Sorin Grindeanu sunt grupați în jurul pragului de 21%, în timp ce Hunor Kelemen, Diana Șoșoacă și Dominic Fritz înregistrează cele mai ridicate niveluri de neîncredere.

Datele sugerează o scenă politică fragmentată, în care liderii politici reușesc să își conserve nuclee de susținători, dar fără a genera niveluri ridicate de încredere în rândul populației.

Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, AUR ar obține 32% din voturi și ar rămâne principala forță politică. PSD este cotat la 24%, iar PNL la 20%, cele două partide tradiționale menținându-se relativ apropiate. USR ar obține 10%, în timp ce UDMR este la pragul de 5%, PNRR-Piedone este cotat la 4%, SOS România la 3%, iar categoria „Altul” la 2%.

Rezultatele indică o competiție relativ stabilă între principalele partide, cu AUR în poziție de lider și cu o diferență clară față de restul competitorilor.

Sondajul confirmă și nivelul scăzut de încredere în actuala clasă politică. 35% dintre respondenți declară că au puțină încredere în partidele politice existente, iar 33% spun că nu au deloc încredere. Doar 30% afirmă că au multă sau foarte multă încredere în actualele partide.

În ceea ce privește partidele nou-apărute, notorietatea acestora rămâne redusă. PNRR-Piedone este formațiunea menționată cel mai des spontan de respondenți, cu 15%, urmată de ACT – Acțiunea Conservatoare, cu 11%.

Totodată, 62% dintre respondenți nu au putut numi niciun partid nou. Situația este similară și în ceea ce privește încrederea: PNRR-Piedone conduce cu 13%, urmat de ACT – Acțiunea Conservatoare cu 9%, însă 73% dintre respondenți declară că nu au încredere în niciun partid nou sau nu pot indica o astfel de formațiune.

Principalele probleme indicate de populație sunt inflația și costul vieții, menționate de 81% dintre respondenți, urmate de instabilitatea politică (59%), corupția (38%) și securitatea națională (36%).

Prețul combustibilului este indicat de 31% dintre respondenți, iar lipsa locurilor de muncă de 21%. Datele arată că temele economice continuă să domine agenda publică, însă instabilitatea politică a devenit una dintre preocupările majore ale populației.

Pe fondul acestui climat, 56% dintre respondenți consideră că România are nevoie de alegeri anticipate, în timp ce 41% se opun unei astfel de soluții. Rezultatul reflectă existența unei presiuni publice importante pentru schimbarea actualei configurații politice.

Din punct de vedere ideologic, cei mai mulți respondenți afirmă că se simt apropiați de zona creștin-democrată (29%) și de cea naționalistă (24%). 16% se definesc ca social-democrați, 12% ca liberali, iar 10% se apropie de progresism.

Datele indică o orientare predominant conservatoare a electoratului român, într-un context marcat de insecuritate economică și instabilitate politică.

Sondajul a fost realizat prin interviuri față-în-față, la domiciliul respondenților, marja de eroare maximă fiind de +/-2,4% la un nivel de încredere de 95%.