Țuca Zbârcea și Asociații obține, definitiv, restituirea unei colecții impresionante de la Muzeul Național de Artă către moștenitorii proprietarilor. Decizia pronunțată de ÎCCJ

Țuca Zbârcea & Asociații a reprezentat moștenitorii colecționarilor Alexandra și Barbu Slătineanu în multiple proceduri judiciare complexe privind revendicarea și restituirea Colecției de artă comparată „Alexandra și Barbu Slătineanu”, obținând în final o soluție definitivă favorabilă în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție.

• „Inflația Ormuz” – noua provocare în ecuația politicii monetare
• Sorin Grindeanu: Îmi cer scuze românilor că nu am oprit această prăbușire mai devreme
• Bolojan, de la „salvator” la „asasin economic”. Datele INS arată o Românie prăbușită economic în ultimele 10 luni
• Avertismentul unui specialist de top: Bolojan e eșecul unei metode. Sistemul nu mai acționează coerent
• Dezvǎluiri devastatoare despre Volodimir Zelenski

Prin Decizia nr. 542 din 12 martie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins ca nefondat recursul declarat de Muzeul Național de Artă al României împotriva Deciziei civile nr. 865/2024 pronunțate de Curtea de Apel București, Secția a IV-a civilă, care admisese apelul reclamanților și obligase pârâții să lase în deplina proprietate și liniștita posesie a moștenitorilor totalitatea obiectelor de artă ce alcătuiesc Colecția de artă comparată „Alexandra și Barbu Slătineanu”.

Hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție este definitivă.

În cadrul litigiului, moștenitorii colecționarilor Alexandra și Barbu Slătineanu au fost reprezentați de o echipă amplă de avocați ai Țuca Zbârcea & Asociații, care au contribuit de-a lungul celor 16 ani la soluționarea cauzei în diverse etape, coordonată de Robert Roșu (Partener), Alina Ungureanu (Partener) și Cătălina Ionescu (Managing Associate).

Cătălina Ionescu

Echipa de litigii a Țuca Zbârcea & Asociații are o experiență vastă în soluționarea disputelor complexe privind dreptul de proprietate și patrimoniul cultural, fiind implicată în numeroase cauze de referință din jurisprudența românească.

Hotărârile pronunțate de instanțele române în această speță confirmă dreptul de proprietate al moștenitorilor asupra întregii colecții și reprezintă un reper important în jurisprudența privind restituirea bunurilor culturale și interpretarea actelor juridice prin care colecții de artă au intrat în patrimoniul statului în perioada postbelică.

Litigiul a vizat una dintre cele mai valoroase colecții de artă constituite în România în prima parte a secolului XX. Colecția a fost creată de Alexandru Slătineanu (1873–1939), reputat bacteriolog și igienist, care a ocupat funcții importante în cadrul Ministerului Sănătății Publice și a contribuit, alături de Ion Cantacuzino, la studierea și combaterea tuberculozei. În perioada studiilor de microbiologie la Institutul Pasteur din Paris, Slătineanu a devenit pasionat de artă, în special de grafică și gravură, constituind treptat o colecție remarcabilă de artă și obiecte decorative.

Colecția de artă comparată „Alexandra și Barbu Slătineanu” cuprinde lucrări semnate de artiști importanți precum Nicolae Grigorescu, Ștefan Luchian, Theodor Pallady, Dimitrie Ghiață, Adam Bălțatu sau Rodica Maniu, alături de lucrări ale unor artiști europeni precum Armand Guillaumin sau Constantin Guys. De asemenea, colecția include icoane din Rusia, Țările Române și Transilvania, piese de mobilier de epocă, vase de farmacie din faianță pictată realizate în Italia, precum și diverse obiecte decorative și de utilitate.

Printre piese se numără desenul în cărbune „Culegătoarea de morcovi (Arracheuse de carottes – Hiver)” realizat în 1885 de Vincent van Gogh, singura lucrare a artistului aflată într-o colecție muzeală din România.

Lucrarea a fost achiziționată de Alexandru Slătineanu în anul 1900, de la celebrul negustor de artă Ambroise Vollard, în perioada în care pregătea susținerea tezei de doctorat la Paris

Aflat la Paris pentru studii în domeniul microbiologiei, Alexandru Slătineanu (1873-1939) începea pe la 1900 să-și alcătuiască colecția, frecventând anticariatele împreună cu prietenul său, dr. Ion Cantacuzino, în căutarea obiectelor dorite, gravuri și diverse obiecte de artă decorativă. Atunci a descoperit, în vitrina unui anticar și a achiziționat desenul Culegătoarea de morcovi de Vincent van Gogh, unic în țară.

Singura lucrare a lui Van Gogh în muzeele României

Inspirat de studiile sale comparative în domeniul ceramicii românești, Barbu Slătineanu (1892-1959) a dat accente noi colecției cu piese de artă tradițională, capete de serie din creația mestesugareasca a românilor, maghiarilor si sașilor. Desenele, picturile, piesele de mobilier, flintele si săbiile, piesele de port, icoanele și ceramica populară întregesc imaginea de ansamblu a colecției de artă comparată, adunată de Slătineni, în două generații.