Sondaj IRES. Românii sunt majoritar pro-europeni, dar mai prudenți, mai critici și mai puțin entuziaști

În contextul celebrării Zilei Europei, sprijinul românilor pentru apartenența la UE rămâne majoritar și solid, însă este însoțit de o atitudine mai critică, mai pragmatică și mai puțin entuziastă decât în anii anteriori. Aceasta este concluzia sondajului publicat astăzi de IRES.

• „Inflația Ormuz” – noua provocare în ecuația politicii monetare
• Sorin Grindeanu: Îmi cer scuze românilor că nu am oprit această prăbușire mai devreme
• Bolojan, de la „salvator” la „asasin economic”. Datele INS arată o Românie prăbușită economic în ultimele 10 luni
• Avertismentul unui specialist de top: Bolojan e eșecul unei metode. Sistemul nu mai acționează coerent
• Dezvǎluiri devastatoare despre Volodimir Zelenski

Au fost 1205 de respondenți, cu vârsta peste 18 ani, iare datele sondajului au fost culese prin metoda CATI. Eroarea maximă este ±2,88%

Percepțiile, tot mai polarizate

Datele arată o orientare majoritar favorabilă față de Uniunea Europeană: 67% dintre respondenți au o opinie favorabilă, dintre care 30% „foarte favorabilă” și 37% „mai degrabă favorabilă”. Totuși, 31% exprimă o opinie nefavorabilă, ceea ce indică o susținere consistentă, dar nu lipsită de tensiuni.

Din punct de vedere socio-demografic, UE are o favorabilitate mai ridicată în rândul categoriilor educate și tinere. Scepticismul este mai prezent în zona persoanelor cu educație mai redusă și în rândul celor de vârstă medie-matură.

Cea mai clară diferență apare în funcție de educație: 82% dintre persoanele cu studii superioare au o opinie favorabilă, față de 61% dintre cei cu educație joasă. Tinerii de 18–35 de ani sunt, de asemenea, mai pro-europeni, cu 78% opinii favorabile, comparativ cu 58% în grupa 51–65 de ani. Femeile sunt ușor mai favorabile UE decât bărbații, 69% față de 65%.

Regional, susținerea este mai ridicată în Sud, București și Dobrogea, 71%, și în Moldova, 69%, în timp ce în Transilvania și Banat ponderea opiniilor favorabile este mai redusă, 62%, iar cea a opiniilor nefavorabile ajunge la 35%. 

Mai informați decât în urmă cu 10 ani

Mai mult de jumătate (55%) dintre români se consideră informați despre UE, iar 45% neinformați. Comparativ cu 2016, situația s-a îmbunătățit: atunci, doar 40% se considerau informați, iar 57% se declarau slab sau foarte slab informați.

Totuși, deși se simt mai informați, accesul rămâne inegal. Bărbații se declară informați în proporție de 62%, față de 49% dintre femei. Persoanele cu studii superioare se declară informate în proporție de 78%, față de doar 36% dintre cei cu educație joasă. În grupa 65+, nivelul de informare este mai redus, 49%, comparativ cu 58% în rândul tinerilor și al celor de 36–50 de ani.

Urbanul are un nivel de informare mai ridicat, 58%, comparativ cu ruralul, 52%. Din perspectivă regională, Moldova are cel mai scăzut nivel declarat de informare, 51%.

Ecosistemele informaționale

Publicul românesc este împărțit între două ecosisteme informaționale: unul tradițional, dominat de televiziune, mai ales pentru vârstnici și rural; și unul digital, dominat de social media și presă online, mai ales pentru tineri și persoane educate. Televiziunea este principala sursă de informare despre UE, menționată de 69% dintre respondenți. Urmează rețelele sociale, 36%, presa online, 34%, familia/prietenii, 23%, site-urile oficiale ale UE, 19%, și radioul, 16%.

Diferențele pe categorii de vârstă sunt semnificative: în rândul persoanelor de peste 65 de ani, televiziunea este sursă de informare pentru 94%, față de doar 45% dintre tineri. În schimb, rețelele sociale sunt menționate de 54% dintre tinerii de 18–35 de ani, dar de doar 12% dintre cei peste 65 de ani.

Presa online este folosită de 44% dintre tineri și de 65% dintre persoanele cu studii superioare, dar de doar 13% dintre cei cu educație joasă. Site-urile oficiale ale UE sunt accesate de 45% dintre cei cu studii superioare, dar de doar 6% dintre cei cu educație joasă și de 4% dintre persoanele peste 65 de ani.

În mediul rural, televiziunea este sursa mai importantă, 73%, față de 66% în urban. Presa online și site-urile oficiale sunt mai utilizate în urban.

Interesul pentru subiecte europene

În 2026, 47% dintre respondenți se declară interesați de subiecte legate de UE, iar 51% puțin interesați sau deloc interesați. Comparativ cu 2016, interesul crește ușor: de la 45% la 47%, în timp ce dezinteresul scade de la 54% la 51%.

Deși evoluția este pozitivă, aceasta este modestă și arată că temele de dezbatere de la nivelul Uniunii nu reușesc să mobilizeze majoritatea publicului.

Profilurile socio-demografice arată diferențe puternice. Bărbații sunt mai interesați, 53%, decât femeile, 43%. Tinerii au un nivel de interes de 53%, iar persoanele de peste 65 de ani de 42%. Educația este decisivă: 76% dintre persoanele cu studii superioare sunt interesate de subiecte europene, comparativ cu doar 28% dintre cei cu educație joasă.

Urbanul este mai interesat, 52%, față de 43% în rural. Regional, Sudul, Bucureștiul și Dobrogea au cel mai ridicat interes, 54%, în timp ce Moldova are cel mai scăzut, 41%.

Subiecte cu impact direct asupra economiei și a nivelului de trai

Subiectele de dezbatere de pe agenda UE considerate importante de către români sunt cele cu impact direct asupra traiului zilnic: economie, corupție, prețuri sau agricultură.

În timp ce tinerii pun cel mai mult accent pe prețuri și economie, 62%, și pe drepturile cetățenilor, 38%, persoanele de peste 65 de ani sunt mai preocupate de agricultură, 46%, și mai puțin de migrație, 20%.

Educația diferențiază foarte mult temele: persoanele cu studii superioare acordă mai multă importanță politicii externe și apărării, 45%, și statului de drept și corupției, 50%, în timp ce respondenții cu educație joasă sunt mai concentrați pe prețuri și economie, 54%, dar și pe agricultură, 37%.

Participanții al sondaj din mediul rural acordă o importanță mai mare agriculturii, 43%, față de 35% în urban. Urbanul este mai preocupat de prețuri și economie, 55%, drepturile cetățenilor, 36%, și politica externă/apărare, 28%.

Contactul direct cu Europa consolidează încrederea în UE

Contactul direct cu spațiul european este unul dintre cei mai puternici factori de consolidare a unei atitudini favorabile față de UE. Europa cunoscută direct este evaluată mult mai pozitiv decât Europa percepută prin discurs politic sau mediatizare.

70% dintre respondenți au călătorit într-o țară UE în ultimii 30 de ani. Dintre aceștia, 89% descriu experiența ca pozitivă, iar doar 10% ca negativă.

Diferențele în funcție de categoriile socio-demografice sunt foarte clare: bărbații au călătorit mai mult, 77%, față de 64% dintre femei. Cea mai mobilă categorie este grupa 36–50 de ani, 86%, urmată de tineri, 79%. În rândul persoanelor de peste 65 de ani, doar 46% au călătorit într-o țară UE.

Educația este un factor diferențiator important: 91% dintre persoanele cu studii superioare au călătorit în UE, comparativ cu 57% dintre cei cu educație joasă. Din perspectiva mediului de rezidență, 77% dintre respondenții care locuiesc în orașe au călătorit, față de doar 64%, cei din rural.

Experiența este pozitivă aproape indiferent de profil, dar intensitatea pozitivă crește odată cu educația: 97% dintre cei cu studii superioare descriu experiența ca fiind pozitivă, față de 80% dintre cei cu educație joasă.

Optimismul românilor s-a diminuat

Față de anul 2016, percepția despre beneficiile aderării s-a nuanțat. Nu asistăm neapărat la o creștere masivă a respingerii UE, ci la o deplasare către ambivalență: mai mulți români văd simultan atât câștiguri, dar și costuri. Avantajele integrării în UE nu sunt resimțite uniform social, fiind mai clar percepute de către persoanele educate, de cele tinere și care locuiesc în mediul urban.

În 2026, 47% dintre respondenți consideră că România a avut mai mult de câștigat din aderarea la UE, 25% spun că a avut mai mult de pierdut, iar 29% aleg o poziție intermediară: niciuna/ambele în mod egal.

Comparația cu 2016 este importantă: atunci, 62% considerau că România a avut mai mult de câștigat, iar 29% că a avut mai mult de pierdut. În 2026, ponderea celor care văd aderarea ca pe un câștig scade cu 15 puncte procentuale. În același timp, crește semnificativ zona ambivalentă, de la 5% în 2016 la 29% în 2026.

Din perspectiva categoriilor socio-demografice, educația este din nou cel mai important diferențiator: 73% dintre persoanele cu studii superioare spun că România a câștigat din aderare, față de doar 31% dintre cei cu educație joasă. În rândul celor cu educație joasă, 36% spun că România a avut mai mult de pierdut.

Tinerii sunt mai pozitivi: 53% dintre cei între 18 și 35 de ani cred că România a câștigat, comparativ cu 40% dintre respondenții cu vârste între 51–65 de ani. Din perspectiva mediului de rezidență, 51% dintre respondenții care locuiesc în mediul urban văd aderarea ca pe un câștig, față de 42% în rural.

Românii apreciază libertatea oferită de UE, dar resimt presiunea economică

Avantaje

UE este asociată în primul rând cu libertatea individuală și oportunitățile concrete: posibilitatea de a circula, de a lucra, de a studia și de a accesa resurse. Beneficiile mai greu de transpus în termeni concreți pentru oameni – piața comună, drepturile, comerțul – sunt mai vizibile pentru categoriile educate.

Principalul avantaj al apartenenței la UE este libertatea de circulație, menționată de 70% dintre respondenți. Urmează accesul la fonduri europene, 48%, și posibilitatea de a munci sau studia în străinătate, 44%. Avantajele mai instituționale sau mai abstracte sunt menționate mai rar: piața comună și comerțul, 19%, protejarea drepturilor cetățenilor, 17%, nivelul de trai ridicat, 15%.

Libertatea de circulație este mai importantă pentru persoanele cu studii superioare, 86%, față de 54% în cazul celor cu educație joasă. Accesul la fonduri europene este, de asemenea, mult mai prezent în rândul celor cu studii superioare, 70%, comparativ cu 31% în cazul celor cu educație joasă.

Pentru tineri, posibilitatea de a munci sau studia în străinătate este semnificativ mai importantă: 53% în grupa 18–35 de ani, comparativ cu 33% în rândul celor de peste 65 de ani. Piața comună și comerțul sunt mai vizibile pentru persoanele cu studii superioare, 35%, față de 13% în rândul celor cu educație joasă.

În urban, accesul la fonduri europene este menționat de 52%, față de 44% în rural. Această diferență este interesantă, deoarece multe programe europene vizează și mediul rural, dar percepția accesului la beneficii pare mai puternică în orașe.

Dezavantaje

Dezavantajele apartenenței la UE sunt dominate de dimensiunea economică. Pentru categoriile vulnerabile, UE este asociată cu presiunea asupra costului vieții. Pentru categoriile educate, criticile sunt mai degrabă legate de raporturi economice inegale între state.

Principalul dezavantaj perceput este legat de prețurile ridicate, menționat de 57% dintre respondenți. Urmează emigrarea tinerilor, 40%, regulile impuse de Bruxelles, 38%, pierderea suveranității naționale, 25%, și dominanța economică a altor țări, 20%.

Diferențele socio-demografice sunt foarte relevante. Femeile menționează prețurile ridicate în proporție de 64%, față de 50% dintre bărbați. Persoanele cu educație joasă sunt cele mai sensibile la această temă: 71% indică prețurile ridicate ca dezavantaj, comparativ cu 37% dintre cei cu studii superioare.

Regulile impuse de Bruxelles sunt mai frecvent menționate de respondenții de 36–50 de ani, 44%, și de cei de 51–65 de ani, 46%, față de doar 26% în rândul tinerilor. Pierderea suveranității este mai prezentă la bărbați, 30%, decât la femei, 20%.

Dominanța economică a altor țări este menționată mai ales de persoanele cu studii superioare, 38%, ceea ce sugerează o critică diferită de cea a categoriilor vulnerabile: nu o anxietate legată de prețuri, ci o percepție a dezechilibrelor economice dintre statele membre.

Din perspectivă regională, prețurile ridicate sunt mai frecvent invocate în Moldova, 61%, și Transilvania/Banat, 59%. Regulile impuse de Bruxelles sunt mai prezente în Sud, București și Dobrogea, 41%.

Discursul suveranist nu domină opinia publică

Datele din sondaj arată că discursul suveranist are o bază socială relevantă în România, însă nu majoritară și nici predominant antieuropeană.

44% dintre respondenți spun că sunt de acord cu opiniile partidelor care critică frecvent Uniunea Europeană și promovează o abordare suveranistă, în timp ce 54% sunt în dezacord. În același timp, doar 9% consideră aceste critici total justificate, însă aproape jumătate dintre respondenți, 46%, spun că ele sunt parțial justificate, iar  43% le consideră nejustificate.

Aceste date arată că în România există un spațiu de critică moderată și pragmatică față de Uniunea Europeană, fără să existe un curent majoritar antieuropean.

Profilul socio-demografic al celor receptivi la discursul suveranist este relativ clar. Acordul cu aceste poziții este mai ridicat în rândul bărbaților, 48%, comparativ cu 40% în cazul femeilor. Cea mai receptivă categorie de vârstă este grupa 51–65 de ani, unde acordul ajunge la 51%, iar 52% consideră criticile cel puțin parțial justificate. În schimb, tinerii sunt mai rezervați: doar 5% consideră criticile total justificate.

Educația rămâne principalul factor care diferențiază percepțiile. Persoanele cu studii superioare sunt cele mai rezistente la discursul suveranist: doar 28% spun că sunt de acord cu aceste poziții, iar 70% sunt în dezacord. Tot acestea sunt cele mai înclinate să considere criticile nejustificate, 52%. În schimb, persoanele cu educație medie reprezintă categoria cea mai receptivă la critica moderată a UE: 51% sunt de acord cu discursul suveranist, iar 50% consideră criticile parțial justificate.

Din perspectivă regională, Moldova se diferențiază prin cea mai redusă susținere a discursului suveranist, 38%, și prin cel mai ridicat nivel de dezacord, 58%. În Transilvania/Banat și în Sud/București/Dobrogea, acordul cu aceste opinii ajunge la 45%.

Sprijinul pentru apartenența la UE rămâne majoritar, dar este mai puțin mobilizator decât în 2016

În 2026, 66% ar vota pentru rămânerea României în UE, 17% ar vota pentru ieșire, iar 16% nu ar vota, dacă ar fi organizat un referendum în acest sens.

În 2016, la aceeași întrebare 80% ar fi votat pentru rămânere, iar 15% pentru ieșire.

Chiar dacă votul pentru rămânerea în UE scade cu 14 puncte procentuale, diferența majoră este apariția unei zone de neparticipare: 16% spun că nu ar vota.

Pe categorii socio-demografice, femeile sunt mai favorabile rămânerii în UE, 69%, față de 63% dintre bărbați. Persoanele de peste 65 de ani au cel mai ridicat sprijin pentru rămânere, 73%, urmate de tineri, 69%, în timp ce în rândul respodenților maturi, cu vârste între 51–65 de ani, există cea mai mare pondere a votului pentru ieșire, 22%.

Educația are din nou un efect foarte puternic: 85% dintre persoanele cu studii superioare ar vota pentru rămânerea în UE, față de 60% dintre cei cu educație joasă. În rândul celor cu educație joasă, 20% spun că nu ar vota, iar 19% ar vota pentru ieșire.

La nivel regional, sprijinul pentru rămânere este cel mai ridicat în Sud/București/Dobrogea, 70%, și mai redus în Transilvania/Banat, 61%. În Transilvania/Banat se observă și cea mai mare pondere a celor care nu ar vota, 21%.

Noul criteriu important de evaluare a Uniunii Europene

Contextul geopolitic actual a schimbat semnificativ modul în care românii se raportează la Uniunea Europeană. Dacă în trecut UE era asociată în principal cu libertatea de circulație, oportunitățile economice și dezvoltarea, datele actuale arată că securitatea a devenit una dintre temele centrale prin care cetățenii evaluează relevanța și viitorul proiectului european.

78% dintre respondenți consideră că securitatea Europei este amenințată, iar percepția riscului este ridicată în aproape toate categoriile sociale și regiunile țării. Nivelul cel mai ridicat al acestei percepții apare în rândul persoanelor cu studii superioare, 89%, ceea ce sugerează o sensibilitate crescută față de contextul geopolitic internațional și față de vulnerabilitățile strategice ale Europei. Tinerii și persoanele vârstnice percep, de asemenea, într-o proporție ridicată existența unor amenințări la adresa securității europene. 

Principalele riscuri la adresa securității europene identificate de români sunt: războiul din Ucraina, menționat de 60% dintre respondenți, Rusia, 48%, migrația necontrolată, 37%, și instabilitatea economică, 31%. Aceste date arată că percepția securității este structurată simultan pe dimensiuni militare, geopolitice și economice.

Diferențele socio-demografice conturează profile distincte de percepție a amenințărilor. Femeile sunt mai preocupate de războiul din Ucraina, în timp ce bărbații indică mai frecvent migrația necontrolată. Persoanele cu studii superioare au o perspectivă mai geopolitică și sistemică asupra securității, menționând mai des Rusia, lipsa de coeziune europeană și migrația. În schimb, categoriile cu educație mai redusă tind să fie mai concentrate pe riscurile directe și imediate.

În acest context, opinia publică manifestă o deschidere importantă către consolidarea apărării europene. O treime dintre respondenți consideră că bugetele de apărare ale UE sunt prea scăzute, în special tinerii și persoanele din Moldova, regiune aflată în proximitatea conflictului din Ucraina.

Totuși, nu există un consens deplin: 22% consideră că aceste bugete sunt deja prea ridicate, ceea ce sugerează că preocupările economice și sociale continuă să concureze cu prioritățile de securitate.

Relația românilor cu ideea de protecție europeană este însă una ambivalentă. Deși majoritatea percep existența unor amenințări serioase și susțin consolidarea capacității de apărare, încrederea în capacitatea Uniunii Europene de a proteja statele membre în cazul unui conflict militar rămâne fragilă: 51% spun că au încredere în această capacitate, în timp ce 48% au puțină încredere sau deloc.

Încrederea este semnificativ mai ridicată în rândul persoanelor cu studii superioare, 68%, și mai scăzută în cazul celor cu educație redusă, 45%. Diferențe importante apar și între regiuni: Sudul, Bucureștiul și Dobrogea manifestă cel mai ridicat nivel de încredere, în timp ce în Transilvania și Banat scepticismul este mai accentuat.

Viitorul UE, este privit cu prudență și rezerve

Românii au incertitudini privind viitorul proiectului european, percepția fiind mai degrabă una de stagnare sau de fragilizare decât de consolidare, coerent cu contextul european marcat de crize multiple: război, inflație, migrație, polarizare politică.

În 2026, 23% dintre respondenți cred că UE va fi mai unită și mai puternică, în timp ce 44% cred că va rămâne aproximativ la fel, iar 32% cred că se va dezintegra treptat.

Comparația cu 2016 trebuie interpretată cu prudență, deoarece formularea era diferită: atunci, 50% erau mai degrabă optimiști, iar 45% mai degrabă pesimiști. Însă datele sugerează o diminuare a optimismului explicit: doar 23% văd o UE mai unită și mai puternică, în timp ce aproape o treime anticipează dezintegrarea treptată.

Optimismul cu privire la viitorul Europei este mai mare în rândul persoanelor cu studii superioare, 34%, și al celor de peste 65 de ani, 29%, în timp ce pesimismul este mai accentuat la respondenții vârste între 36–50 de ani (41%).

Bărbații sunt mai pesimiști decât femeile: 36% dintre bărbați cred că UE se va dezintegra treptat, față de 28% dintre femei, iar din perspectivă regională  percepția de dezintegrare este mai ridicată în Transilvania/Banat, 34%, și în rural, 34%.