Președinții curților de apel din România și-au exprimat îngrijorarea pentru faptul că noua lege a salarizării „îşi propune, deliberat, desfiinţarea şi reconfigurarea instituţională prin deprofesionalizare unor domenii esenţiale şi afirmarea diletantismului ca politică de stat”.
- Președinții Curților de Apel, îngrijorați de „atacurile fără precedent la integritatea şi stabilitatea statală a României”
- PSD l-ar putea accepta pe Eugen Tomac în funcția de premier
- ÎCCJ, atac fără precedent la guvernul Bolojan: Demonizează Justiția și transformă magistrații în ținte
- Budăi, despre Bolojan: Un om care a reușit ceea ce părea imposibil
- Primul pas către „împăcarea” sistemului de sănătate public cu cel privat
Într-un comunicat comun al președinților curților de apel se arată cum, printr-un mecanism „extrem de riguros calibrat şi articulat”, sistemul judiciar a fost „stigmatizat și demonizat”.
De asemenea, se reclamă că „evaluarea de către executiv a legalităţii hotărârilor judecătoreşti definitive reprezintă un derapaj fără precedent”, iar acest lucru ar deschide calea abuzului.
Tot astăzi, ÎCCJ, CSM, președinții tribunalelor, precum și procurorul general, au lansat simultan un atac frontal la adresa proiectului de lege privind salarizarea bugetarilor, promovat de guvernul interimar Bolojan, acuzând executivul de „demonizarea sistematică a justiției” și de conduite „dictatoriale”.
Toate comunicatele se încheie cu același angajament: vor acționa „prin toate mijloacele legale și instituționale” pentru a bloca legea salarizării. Potrivit lui Bogdan Tiberiu Iacob, aceasta poate însemna: sesizarea CCR înainte de promulgare, refuzul coordonat de a aplica legea dacă este adoptată, suspendarea activității instanțelor prin concedii medicale sau demisii în masă, ori – în scenariul extrem – un conflict juridic constituțional formal între puterea judecătorească și executiv/legislativ, similar celor judecate de CCR în 2014 și 2020.
Vă prezentăm textul integral al comunicatului comul al președinților curților de apel din România.
„În contextul publicării proiectul de Lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri, publice, preşedinţii curţilor de apel din România îşi manifestă public îngrijorarea faţă de atacurile fără precedent la integritatea şi stabilitatea statală a României, întrucât această iniţiativă legislativă îşi propune, deliberat, desfiinţarea şi reconfigurarea instituţională prin deprofesionalizare unor domenii esenţiale şi afirmarea diletantismului ca politică de stat.
Independenţa şi imparţialitatea judecătorului sunt condiţii prealabile şi indispensabile pentru funcţionarea oricărei democraţii, justiţia fiind una dintre cele trei puteri ale statului.
Componenta financiară este una esenţială în orice stat de drept ce promovează valorile europene, aplicabilă oricărei profesii, atâta timp cât remuneraţie reprezintă contraprestaţia pentru munca depusă fiind direct proporţională cu importanţa şi calitatea muncii prestate.
Astfel, luam act cu îngrijorare că profesii încărcate de responsabilitate şi nivel de pregătire ridicat, care, în condiţii de maturitate politică, construiesc societăţi sănătoase, cum ar fi, spre exemplu, cadrele didactice, medicii sau judecătorii reclamă, în paradigma politică a unui guvern demis, un nivel de salarizare scăzut în numele unei nevoi de echitate socială specifică statelor autoritate, incongruente şi dispreţuitoare din perspectiva valorilor democratice.
Am asistat cum într-un mecanism extrem de riguros calibrat şi articulat, sistemul judiciar a fost stigmatizat şi demonizat pentru a masca deficienţe economice şi a distrage atenţia de la adevărata responsabilitate şi problemele reale ale societăţii.
Având în vedere declaraţiile recente ale unor membri ai puterii executive privind datoriile statului către sistemul judiciar, precum şi proiectul de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, preşedinţii curţilor de apel susţin în mod ferm declaraţiile publice argumentate ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ale Consiliului Superior al Magistraturii.
Evaluarea de către executiv a legalităţii hotărârilor judecătoreşti definitive reprezintă un derapaj fără precedent într-o democraţie care are aptitudinea de a deschide calea abuzului politicianului care astfel anulează principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, dobândind capacitatea de a interveni arbitrar şi abuziv în orice tip de relaţii sociale ignorând orice hotărâre judecătorească definitivă.
În acest sens, vehicularea unor cifre menite să provoace panică în rândul populaţiei, cu privire la datoriile statului faţă de sistemul judiciar, tinde să determine culpabilizarea fără temei a judecătorilor pentru problemele cu care se confruntă economia consecinţă a greşelile factorului politic, mascând, totodată, cauza reală a deficitelor bugetare, dar şi nevoia de anihilare a puterii judecătoreşti.
Subliniem că aceste probleme nu sunt şi nu pot fi imputate judecătorilor, ci sunt efectul deficienţelor legislative perpetue specifice ultimilor 20 de ani la nivelul mai multor categorii socio-profesionale.
Apreciem că un stat în care puterea judecătorească este atacată constant, fiind mereu culpabilizată pentru exerciţiul iresponsabil şi empiric al puterii de către decidentul politic, nu mai poate fi catalogat ca un stat democratic în care echilibrul dintre cele trei puteri este respectat, ci un stat în care hazardul este creat pentru a impune impostura ca reper socio-politic şi cultural.
Considerăm, de asemenea, că niciun program strategic de reforme și investiții la nivel european, nu poate fundamenta politicile de sărăcire a populaţiei, pentru că un astfel de discurs lipseşte de sens raţiunea de a fi a Uniunii Europene organizată în jurul nevoii de prosperitate a membrilor ei.
Aşadar, simulând o nevoie de asanare a unor inechităţi sociale, asistăm, de fapt, la o afirmare pe scena politică a unor evidente conduite dictatoriale prin exerciţiul ilegitim al puterii publice, atâta timp cât acest proiect legislativ ignoră principii juridice fundamentale, fiind o dovadă fermă a improvizaţiei, deprofesionalizării şi perpetuării dispreţului în lipsa unei culturi a dialogului interinstituţional.
În consecinţă, reiterăm, în mod ferm, faptul că desfiinţarea, de către politicieni, a principiilor ce stau la baza statului de drept, democratic, ne determină să acţionăm prin toate mijloacele puse la dispoziţie de lege pentru a susţine stabilitatea statutului judecătorului şi independenţa justiţiei, esenţă a puterii judecătoreşti, garantată constituţional, în scopul asigurării dreptului cetăţenilor la un proces echitabil, cu componentele pe care acest concept le include şi a supravieţuirii statului de drept.
Judecător Oana Maria Petraşcu, preşedinta Curţii de Apel Alba Iulia
Judecător Ionela-Diana Pătraşc-Bălan, preşedinta Curţii de Apel Bacău
Judecător Daniela Niculeasa, preşedinta Curţii de Apel Braşov
Judecător Liana Nicoleta Arsenie, preşedinta Curţii de Apel Bucureşti
Judecător Dana Cristina Gîrbovan, preşedinta Curţii de Apel Cluj
Judecător Gabriel Mustaţă, preşedintele Curţii de Apel Constanţa
Judecător Manuela Cristina Berceanu, preşedinta Curţii de Apel Craiova
Judecător Adinan Halil, preşedintele Curţii de Apel Galaţi
Judecător Anda Crișu Ciocîntă, preşedinta Curţii de Apel Iaşi
Judecător Florica Roman, preşedinta Curţii de Apel Oradea
Judecător Mihai Bogdan Mateescu, preşedintele Curţii de Apel Piteşti
Judecător Oliviu-Corneliu Șologon, preşedintele Curţii de Apel Ploieşti
Judecător Anca Cazacu, preşedinta Curţii de Apel Suceava
Judecător Maria Cristina Dica, preşedinta Curţii de Apel Timişoara
Judecător Teodora Albu, preşedinta Curţii de Apel Târgu Mureş
Judecător col. Petre Valentin Bădița, preşedintele Curţii Militare de Apel”

















































