Studiu Nutribalance: 90% dintre adolescenți adorm cu telefonul în mână. Dr. Alina Epure, coordonator: Oboseala copiilor nu este lene. Este un simptom

„Un studiu de wellbeing realizat pe elevi, părinți și profesori arată unde încep, de fapt, problemele de sănătate ale viitorului adult. Bolile cronice, epuizarea, anxietatea și burnout-ul nu apar brusc la vârsta adultă. Acestea se construiesc lent, în ani, începând din copilărie și adolescență, pornind de la tabieturile din familie. România continuă să trateze efectele, dar rareori cauzele.”, arată dr. Alina Epure, într-un comentariu pentru Q Magazine.

• „Inflația Ormuz” – noua provocare în ecuația politicii monetare
• Sorin Grindeanu: Îmi cer scuze românilor că nu am oprit această prăbușire mai devreme
• Bolojan, de la „salvator” la „asasin economic”. Datele INS arată o Românie prăbușită economic în ultimele 10 luni
• Avertismentul unui specialist de top: Bolojan e eșecul unei metode. Sistemul nu mai acționează coerent
• Dezvǎluiri devastatoare despre Volodimir Zelenski

SĂNĂTATEA ADULȚILOR ÎNCEPE ÎN COPILĂRIE

Cum se simt, de fapt, copiii și adolescenții din România? Nu ce presupunem noi despre ei, ci ceea ce trăiesc ei zilnic.

„În ultimii doi ani m-am întâlnit cu peste 30.000 de elevi, părinți, profesori, iar realitatea din băncile școlii este una îngrijorătoare, care ar trebui să ne scoată din rolul de spectator, adică să acționăm, să ne adaptăm, să susținem acolo și atunci când este nevoie. Trăim într-o epidemie de oboseală, resimțită încă din copilărie și este nevoie să investim în noi, în timpul nostru, în energia noastră, în sănătatea noastră fizică, mentală și emoțională. Avem capacitatea de a trăi mult și bine, iar planul de sănătate personalizat, predictibil, reprezintă șansa individuală.

Pentru a răspunde la aceste întrebări, în 2025 a fost realizat un studiu de wellbeing pe aproximativ 6.000 de elevi adolescenți, părinți și profesori din România și Republica Moldova. Particularitatea acestui studiu este că a analizat aceleași dimensiuni de viaţă – alimentație, somn, mișcare, relații, stres și dependențe – din trei perspective diferite. Rezultatul nu este doar o statistică, ci o radiografie a societății.”, spune medicul.

REALITĂȚI DIFERITE

Una dintre cele mai importante concluzii ale studiului este diferenţa majoră de percepţie între elevi, părinți și profesori.

Profesorii tind să supraestimeze comportamentele de risc și nivelul de stres al elevilor, în timp ce părinții subestimează oboseala, epuizarea, dependențele, alimentația dezechilibrată și presiunea emoțională, toate fiind resimțite de copii.

Elevii, în schimb, descriu o realitate diferită: presiune mare, resurse reduse de gestionare a stresului și puține spații sigure de exprimare. Peste jumătate dintre adolescenți declară că nu se simt confortabil să vorbească deschis cu familia sau cu profesorii despre ceea ce îi preocupă. Anturajul rămâne principalul sprijin emoțional.

„Datele legate de stilul de viață sunt la fel de îngrijorătoare. Adolescenții, în marea lor majoritate, au mese neregulate, mănâncă mult noaptea, consumă frecvent fast-food și nu dorm suficient. Peste o treime dorm șase ore sau mai puțin pe noapte, iar peste 90% folosesc ecrane înainte de culcare. Oboseala devine astfel o stare de fond, nu o excepție, este resimțită încă de la trezire. Epuizarea fizică, mentală și emoțională se reflectă în limitarea resurselor necesare parcurgerii drumului de la potențial la performanță. Această oboseală este noua fotografie a spațiilor educaționale.”, arată dr. Alina Epure.

OBOSEALĂ SAU LENE

Medicul avertizează că „un mesaj esențial al acestui studiu este că oboseala copiilor nu este lene.” „Este un simptom. Un copil obosit va avea dificultăți de concentrare, iritabilitate, lipsă de motivație și performanță scăzută. În lipsa înțelegerii acestui context, răspunsul adultului este adesea presiunea suplimentară, nu sprijinul.”

„Peste 70% dintre elevi se simt copleșiți de școală, iar aproape jumătate declară o stare de epuizare. Mai mult, un procent semnificativ afirmă că în ultima perioadă nu au simțit bucurie, utilitate sau speranța că lucrurile se pot schimba în bine. Aceste date nu vorbesc doar despre școală, ci despre starea fizică, mentală și emoţională a unei generaţii.

Educația pentru un stil de viață echilibrat nu oferă soluții miraculoase, ci propune o schimbare profundă de perspectivă: prevenția reală începe cu obiceiurile de zi cu zi. Alimentația, somnul, activitatea fizică, calitatea relațiilor, gestionarea stresului și a dependențelor nu sunt aspecte secundare, ci temelia pe care se construiește sănătatea adultului de mâine.”, spune Alina Epure.

Alina Epure este doctor în Științe Medicale, expert în prevenție, wellbeing și medicina stilului de viață, fondator Nutribalance, inițiatoarea proiectului „Să creștem generații sănătoase”

57% dintre elevi consumă frecvent fast-food

37% sar peste micul dejun

38% dorm 6 ore sau mai puțin

60% nu fac mișcare regulată

90% adorm cu telefonul în mână

42% nu au bucurii și nu se simt utili

Studiul de wellbeing realizat de Nutribalance, coordonat de Dr. Alina Epure

Despre nutriție

Alimentația copiilor influențează nu doar greutatea, ci și energia, somnul, capacitatea de concentrare și sănătatea emoțională. Mesele neregulate, la ore târzii, în cantități nepotrivite, alimentele ultraprocesate cresc riscul de oboseală, dezechilibru metabolic, iritabilitate, focus redus, afecțiuni ce pot fi prevenite printr-o planificare a stilului de viață, pornind de la particularitățile individuale.

România versus Europa

România se află printre țările europene cu cele mai ridicate rate de obezitate infantilă și cu una dintre cele mai scăzute speranțe de viață sănătoasă. La nivel internațional, studiile OMS arată că sănătatea mintală și wellbeing-ul adolescenților au devenit priorități majore de sănătate publică, cu accent pe prevenție timpurie, nu intervenție tardivă.