Oana Gheorghiu anunță care sunt primele companii de stat ce vor fi restructurate, lichidate…vândute. PSD: Atentat la siguranța națională a statului român

Vicepremierul Oana Gheorghiu, însărcinată de Ilie Bolojan cu dificila misiune de a reforma companiile de stat, a prezentat astăzi, în cadrul unei conferințe susținute la Palatul Victoria, numele primelor companii care vor intra într-un proces pilot de consolidare, desființare, urmând și a fi scoase la vânzare pachete de acțiuni la unele companii profitabile ale statului român. PSD a transmis că se opune ferm, mai ales într-o perioadă complexă în care alte țări recurg, dimpotrivă, la naționalizare sau la răscumpărarea unor structuri private care ar putea susține strategia de securitate economică a statului. „Scoaterea la vânzare a celor mai profitabile companii de stat, în plină criză energetică și financiară, reprezintă un atentat la siguranța națională a statului român.”, a transmis PSD.

• Oana Gheorghiu anunță care sunt primele companii de stat ce vor fi restructurate, lichidate…vândute. PSD: Atentat la siguranța națională a statului român
• Ficțiunea sancțiunilor: Europa continuă să cumpere gaz rusesc
• Inflație fără precedent de interviuri ale judecătorilor CCR. Oare ce îi sperie?
• Ilie Bolojan pune presiune pe români. Guvernul a adoptat o nouă măsură menită să-i facă de râs public
• Procurorul Emilian Eva încearcă să scape de condamnarea pentru luare de mită

„Pentru prima dată, România are acest bilanț structurat, realizat pe criterii unitare, al unui portofoliu pilot de 22 de companii de stat.”

Potrivit recomandărilor din Raportul înaintat de Oana Gheoroghiu către Guvern, urmează a fi vândute pachete de acțiuni ale următoarelor companii:

• Vânzarea unui pachet de 5–10% din Hidroelectrica, printr-un mecanism de tip ABB, cu venituri estimate între 3,1 și 6,2 miliarde lei
• Vânzarea a 5–7% din Romgaz, tot prin ABB, cu un potențial de 2,2 – 3,1 miliarde lei
• Listarea CEC Bank prin IPO, cu un volum ce urmează să fie stabilit prin studii de fezabilitate.

Pe lista companiilor analizate pentru listare la bursă, pe lângă CEC Bank, se află și:

• Portul Constanța (condiționat)
• CNAB București (amânat)
• Salrom (condiționat)
• Loteria Română (condiționat)
• Imprimeria Națională (amânat)
• Cuprumin (condiționat)
• Romarm (condiționat)
• Poșta Română (condiționat)

În deschiderea conferinței, Oana Gheorghiu a precizat:

„Realitatea faptică este că avem în România peste 1500 de companii de stat, multe dintre ele înregistrează pierderi istorice de aproximativ 14 miliarde de lei. Cred că am fi putut construi cu acești bani 3, 4, 5 spitale regionale.

A sosit momentul să punem capăt risipei și ineficienței, să luăm măsurile necesare în beneficiul României și al românilor, nu în beneficiul băieților deștepți. Reforma companiilor de stat înseamnă în esență ca statul român să înceapă să se comporte ca un proprietar responsabil. Altfel spus, statul trebuie să știe clar ce companii deține, de ce le deține, care este rolul fiecărei companii, cât ne costă inacțiunea și ce decizie trebuie luată mai departe.

Unele companii trebuie consolidate pentru că au un rol strategic real, altele trebuie transformate sau restructurate, altele trebuie integrate, iar altele trebuie închise, disciplinat, pentru că menținerea lor în forma actuală nu mai servește nici interesului public, nici economiei și nici contribuabilului.

Voi propune această analiză mai departe sub forma unui memorandum – astăzi a fost prezentată sub forma unei note de informare – dar urmează un memorandum în ședința de guvern de săptămâna viitoare.

Acest efort rezultă din necesitatea îndeplinirii reformei nouă, așa cum este ea cunoscută, adică reforma privind îmbunătățirea cadrului procedural de implementare a principiilor guvernanței corporative în întreprinderile de stat, incluse în Componenta 14 de bună guvernare din PNRR.

Când am început acest proces, tabloul pe care l-am găsit arăta foarte clar de ce este nevoie de această reformă și de ce ea nu mai poate fi amânată.

Am văzut asta în cele 22 de companii din lista pilot, care au acumulat datorii bugetare cumulate de aproximativ 4,2 miliarde de lei, datorii istorice, și au înregistrat pierderi nete agregate de aproximativ 1,12 miliarde de lei în ultimul an raportat.

Cei mai mari contributori la datoriile bugetare au fost CFR Marfă, după cum știm, SNCFR era o companie care trebuie lichidată, și compania Romaero.

Dar problema nu este una contabilă. Problema este că aceste companii nu pot fi tratate unitar. Unele sunt infrastructuri critice, a căror continuitate este esențială. Altele sunt platforme industriale, strategice, a căror valoare nu poate fi judecată exclusiv financiar. Altele sunt entități comerciale sau vehicule reziduale, care costă bugetul public în fiecare zi în care nu se ia o decizie. A trata totul la fel înseamnă, de fapt, a nu decide nimic. Sau, așa cum am scris în raport, a trata unitar duce la a procrastina unitar.

Ședința de Guvern din 16 aprilie Foto Gov.ro

Acțiunile întreprinse și progresul înregistrat. Fiecare companie a trecut printr-un proces de autoevaluare pe șapte dimensiuni: strategie, guvernanță, model de business, performanță comercială, operațională, patrimonială și financiară.

Foarte important, această analiză nu a fost făcută doar din perspectivă managerială a companiei, ci din perspectiva rolului ei în portofoliul statului.

Datele financiare au fost preluate automat din sistemele Ministerului Finanțelor și ANAF, tocmai pentru a elimina raportarea redundantă și pentru a lucra cu o bază comună, comparabilă și coerentă. Rezultatul este că avem acum o clasificare strategică a celor 22 de companii și pentru fiecare dintre aceste companii avem o recomandare clară de decizie.
Cele șase categorii de acțiune pe baza analizei sunt următoarele:
Prima categorie – infrastructură critică – aici avem Elcen, Oil Terminal și CFR S.A.

În aceste companii este nevoie de investiție, de profesionalizare, de bună guvernanță și de consolidare a situației financiare.
A doua categorie este decizie strategică. Avem cele patru companii aflate în portofoliul Ministerului Economiei – Minvest, Remin, Avioane Craiova și Romaero.

În aceste companii este nevoie de o decizie interministerială – aceasta este recomandarea – în primul rând pentru Avioane Craiova și pentru Romaero, iar la Remin și la Minvest, o separare a funcțiilor și o auditare independentă a resurselor pe care aceste companii încă le dețin. Aceste companii funcționează, în acest moment, ca vehicule de conservare a unor mine.
A treia categorie este transformarea pe model european și aici intră CNCIR. Vorbim despre o reformă în două etape, astfel încât compania să evolueze spre un organism de inspecție acreditat și competitiv după modelele europene consacrate.
A patra categorie este redresare operațională. Vorbim de CFR Călători, Metrorex și Tarom. În aceste companii e nevoie de măsuri ferme, de redresare, implementate cu sprijinul unor specialiști care au făcut până acum redresări în alte țări sau în alte companii similare, iar acolo unde este cazul e nevoie de notificarea Comisiei Europene pentru un eventual ajutor de stat.
A cincea categorie este fuziune și absorbție și avem aici câteva companii, Telecomunicații CFR, Tipografica Filaret, CFR-SCLR Brașov.

Aici vorbim despre un calendar ferm, agreat cu Ministerul Transporturilor, de integrare și consolidare operațională.
A șasea categorie este ieșirea ordonată din portofoliu și avem Electrocentrale Group, PetroTrans, CFR Marfă, Rofersped, CFR IRLU, SAAF, SFT-CFR și SNCFR-RA.

Aici obiectivul este foarte clar: un calendar cu termene clare asumate, de lichidare ordonată, cu maximizarea valorii reziduale și respectarea calendarelor de faliment asumate.

„Această analiză nu a fost făcută doar din perspectivă managerială a companiei, ci din perspectiva rolului ei în portofoliul statului. Datele financiare au fost preluate automat din sistemele Ministerului Finanțelor și ANAF” Foto Gov.ro

Am să vorbesc despre un exemplu foarte concret, care pe mine și pe colegii mei ne-a surprins foarte tare, e vorba de PetroTrans. Când am primit propunerile de la ministere pe companiile care urmau să intre în acest proiect, am auzit voci în spațiul public mirându-se că această companie a fost introdusă pe listă, dar, până la urmă am înțeles de ce a fost introdusă pe listă.

PetroTrans este o companie aflată în faliment din anul 2007, suntem în anul 2026, împlinește anul acesta 19 ani, de când o procedură este tergiversată. În tot acest timp, s-au cheltuit bani. De la PetroTrans nu s-au recuperat până în acest moment bani pentru a acoperi creanțele pe care aceasta le avea către statul român, singurii care au încasat bani în acești ani sunt lichidatorii, contabilii și cei care au făcut arhivare. Și mai mult decât atât, pentru că această companie nu este lichidată și nu a putut fi radiată de la Registrul Comerțului, încă din anul 2015 se plătesc peste 29.000 de euro anual chirie, pentru niște conducte care există pe hârtie, pe sub terenul unor oameni. Este o decizie a unei instanțe, care trebuie executată, și fiecare zi care trece, înseamnă costuri pentru statul român. O să mai vorbim despre această companie, pentru că devine un studiu de caz și pentru noi a fost un studiu de caz, să vedem ce se întâmplă atunci când statul român nu își face treaba. De cele mai multe ori, în această companie au fost decizii sau lipsa unor decizii luate la timp, sau decizii suprapuse între instituții ale statului. Șapte ani a fost prelungită lichidarea, din cauza unei contestații depuse de o instituție a statului român. Timp de șapte ani s-a prelungit lichidarea doar pe o contestație făcută de o instituție a statului român, care avea o creanță foarte mică. Noi nu am reușit să descoperim motivul, probabil că există undeva. Dar este clar că atunci când o companie aflată în faliment sau în insolvență nu este abordată unitar la nivel coordonat al guvernului, se întâmplă astfel de suprapuneri, care nu fac decât să adâncească găurile negre pe care aceste companii le-au produs deja. Este o procedură de 17 ani care a generat foarte multe costuri.

Mai avem și alte companii care sunt de mult în insolvență, asupra cărora vom interveni cu un calendar foarte clar. Și aici mă refer la Remin și Minvest și toate celelalte pe care le avem în portofoliu.

Continuăm acest proces cu următorul val de companii, pe care îl vom anunța în următoarele 30 de zile. Am propus și va trece prin sedința de guvern, în cadrul memorandumului, o procedură prin care vom selecta. Dacă până acum, în primul val, ministerele au fost cele care au decis care sunt companiile care vor intra în proiectul-pilot, pentru următorul val am propus niște criterii de selecție care au în vedere importanța strategică a unei companii și situația financiară în care se află. Credem că statul trebuie să devină acel acționar responsabil care previne intrarea în faliment sau în insolvență a unei companii, care nu mai așteaptă ca aceste companii să ajungă în aceste situații pentru a interveni.”

Răspunzând unor întrebări, Oana Gheorghiu a spus că statul va vinde doar un pachet de acțiuni minoritar, urmând să-și păstreze pachetul majoritar.

Reporter: În această listă sunt și companii care ar putea fi listate la bursă, despre unele se discută de mai mulți ani. Dați-ne va rog câteva exemple și cât de mult ar ajuta această listare la bursă, când ar putea fi listată prima companie?
Oana Gheorghiu: Am prezentat, este adevărat, și o listă exploratorie pentru companii care sunt eligibile pentru listare, dar este doar în explorare. Este o listă care urmează să fie supusă unei analize de specialitate; urmează, de asemenea, să fie discutată în cadrul guvernului. Cred foarte tare că această listare este un instrument extrem de eficient pentru a introduce buna guvernanță și pentru a face transparentizarea cheltuielilor într-o companie de stat.

După cum știm, o listare durează între 12 și 24 de luni cel puțin, deci nu este un proces care să înceapă imediat. Urmează o prospectare, urmează o analiză din partea ministerelor. După ce vom avea aliniere pe această listă, vom reveni cu informațiile necesare.

CEC Bank

Reporter: CEC Bank – s-a discutat despre această companie chiar de pe vremea când Nicolae Ciucă era premier aici, la Palatul Victoria. Cum se va face mai exact în cazul acestei companii, care de altfel e și prima pe listă, prima recomandată?
Oana Gheorghiu: Cum spuneam, este doar o listă, sunt detalii tehnice asupra cărora nu aș vrea să intervin, urmează o analiză pe care o vor face specialiștii. Această listă a fost propusă în urma discuției cu mai mulți stakeholders. Am avut întâlniri cu Bursa de Valori, cu bănci, cu alți actori din piață, dar este strict exploratorie, așa cum vă spuneam. Urmează analiza de specialitate care va veni cu clarificări privind eligibilitatea, calendarul, potențialul și, desigur, asumarea politică.

Reporter: În cazul Tarom, vorbeați despre o redresare operațională și despre măsuri ferme cu ajutorul unor specialiști care au făcut asta în alte țări. La ce vă referiți mai exact? Ar fi o variantă și un parteneriat public-privat?
Oana Gheorghiu: La Tarom, situația este, în acest moment, în analiza Ministerului Transporturilor.

Asupra acestei companii nu a existat aliniere, este singura companie din portofoliul Ministerului Transporturilor pentru care așteptăm răspunsul Ministerului.

Ce pot să vă spun este că Ministerul Transporturilor controlează dosarul Tarom, știm că Tarom se află într-un proces de restructurare aprobat de Comisia Europeană. Acest proces nu este în grafic din motive, unele obiective, unele mai puțin obiective, însă compania Tarom are un dialog cu Comisia Europeană. Dacă se aprobă prelungirea planului, mai ales având în vedere noul context geopolitic și criza de petrol, atunci urmează ca acest plan să fie prelungit și, probabil, să așteptăm să vină avioanele și compania să-și regândească întregul flux.

Ceea ce am propus noi în comitet este scenariul în care Comisia nu aprobă prelungirea planului și atunci trebuie să avem în vedere, clar, niște soluții.

Actualul model de business de la Tarom nu este sustenabil, compania pierde bani în ultimii 10 ani.

Cel puțin acolo unde ne-am uitat noi, știm că profit operațional nu a făcut niciodată în ultimii 10 ani, a înregistrat profit în anul 2024, dar nu din operațional, ci din alte activități. Așa că este clar că avem nevoie să explorăm alte soluții pentru Tarom.
Reporter: Și ultima întrebare, dacă-mi permiteți, referitor la CFR S.A., ce prime măsuri ați recomanda în cazul acestei companii?
Oana Gheorghiu: CFR S.A. este extrem de importantă. Știm că sunt în progres investiții de infrastructură la CFR S.A. Urmează ca Ministerul Transporturilor, până la 30 aprilie, să vină cu o propunere a unui plan multianual de investiții, este absolut necesar și este singura soluție prin care putem crește viteza trenurilor în România – investiții în infrastructură. Ne-am aliniat cu Ministerul Transporturilor pe această soluție, credem că planul multianual de investiții este singurul care poate să rezolve problemele structurale și, evident, să fie asumat politic.

Reporter: Dacă puteți să ne precizați, în cazul companiilor care sunt propuse pentru lichidare, cine va prelua, spre exemplu, activitatea lor, obiectul lor de activitate? Mă refer aici, spre exemplu, la CFR Marfă, ca exemplu.

Oana Gheorghiu: CFR Marfă este o companie care își va declara falimentul până la 31 mai, acesta este calendarul. Există deja Carpatica Feroviar, companie care a început deja să lucreze și care preia activitatea de la CFR Marfă.

Reporter: Ne puteți preciza dacă în cazul companiilor care sunt propuse spre lichidare vor exista, evident, și disponibilizări? Ce se va întâmpla cu angajații acelor companii?
Oana Gheorghiu: Compania cu cei mai mulți angajați este CFR Marfă, o parte dintre ei deja au fost angajați la Carpatica, o parte dintre ei au primit salarii compensatorii și au plecat voluntar, o altă parte se vor angaja, probabil, în continuare – Carpatica știu că face angajări în perioada următoare, își mărește numărul de angajați. Ministerul Transporturilor este într-un dialog constructiv cu sindicatul, nu sunt tensiuni acolo.

„Dat fiind faptul că va prelua activitatea, cu siguranță, Carpatica va avea nevoie din ce în ce mai mult de angajați și cei mai potriviţi sunt cei care au fost la CFR Marfă.”

Reporter: Aș vrea să vă rog să ne precizați, în cazul companiilor care au datorii creanțe bugetare, dacă aveți o estimare cam în ce măsură ar putea să fie recuperate aceste creanțe bugetare și prin ce manieră?
Oana Gheorghiu: Cele 22 de companii au peste 4 miliarde de lei creanțe bugetare, evident că acesta este planul – ca lichidarea să vină cu maximizarea valorii pe care lichidatorii o pot obține în urma acestei lichidări. Aici intrăm într-o discuție tehnică pe care, în general, o gestionează ministerele de resort, dar planul nostru este ca din aceste companii să se obțină valoarea maximă, nu așa cum s-a întâmplat la Petrotrans, unde statul nu a reușit să recupereze nimic.
Reporter: Dar cum veți face să recuperați aceste sume? Asta aș vrea să vă întreb, pentru că avem în momentul de față un posibil memorandum fără valoare juridică, aveți nevoie de un act, și aici aș vrea să vă întreb: când am putea să vedem demarată această procedură pentru recuperarea banilor, având în vedere și presiunile bugetare?
Oana Gheorghiu: Calendarul exact va fi prins în memorandum, iar implementarea efectivă o fac ministerele de resort. Buna guvernanță trebuie respectată și la nivelul guvernului, așa cum cerem companiilor să-și respecte guvernanța. Rolul Cabinetului este de coordonare. Ce vom face noi în continuare? Ne vom asigura că graficele sunt respectate și asta o vom face printr-o comunicare publică permanentă. Avem o asumare de raportare lunară pentru companiile care vor intra în jalonul PNRR și o asumare trimestrială pentru celelalte companii.
Reporter: Care vor fi cele trei companii din jalonul PNRR?
Oana Gheorghiu: Propunerea noastră va merge către Comisia Europeană cu trei companii, două de la transporturi și una din energie. Vom propune, vom prezenta Comisiei Europene întregul proiect de 22 de companii. Dintre acestea, cele care vor face fuziune, e vorba de Tipografica CFR și de Telecomunicații CFR, propunerea noastră pentru energie este Electrocentrale Grup.
Reporter: Și, legat de aceste pierderi, dumneavoastră spuneați că cele 22 de companii au pierderi, datorii bugetare de peste 4 miliarde?
Oana Gheorghiu: Da.
Reporter: Este cumva o eroare? Nu cumva 4 din cele 8 au datorii de 4 miliarde?
Oana Gheorghiu: Per total, cele 22 de companii au peste 4 miliarde. Unele au mai mult, unele au mai puțin.

ÎNCHISE

Reporter: Am văzut că în acel memorandum este trecută o recomandare, 8 companii au recomandarea de exit din portofoliu, le-am văzut și în prezentarea dumneavoastră. Mai pe românește, să zic așa, înseamnă că cele 8 companii vor fi închise?
Oana Gheorghiu: Da, cele 8 companii vor fi închise, lichidate. Unele dintre ele sunt în insolvență, unele nu mai au activitate, dar înregistrează pierderi, în continuare, costuri. Orice companie care nu este închisă, care există pe hârtie, consumă banii în realitate. Și lucrul acesta statul român nu l-a făcut până acum, nu s-a uitat în portofoliu, ce are, de ce are și ce face cu ele.

Am avut discuția asta cu ministerele și chiar a fost și pentru ministere un exercițiu extrem de relevant să-și dea seama că trebuie să se uite în portofoliu și să observe că aceste companii, chiar dacă nu mai au activitate, chiar dacă nu mai au angajați, înregistrează pierderi, care sunt plătite de fiecare cetățean român.

Nu putem să construim. Până nu facem curățenie, nu putem să mergem mai departe. Este primul pas – să facem curățenie, după care trecem la faza a doua. În paralel, de fapt, cu această curățenie, ne uităm și la guvernanță. Așa cum știți, lucrăm și pe partea de consilii de administrație, ne uităm ce se întâmplă cu board-urile, ne uităm ce se întâmplă cu indicatorii de performanță, este un proces mai complex, nu e doar partea asta de lichidare, de fuziune sau de consolidare.

Reporter: Și încă o întrebare: spuneați mai devreme că acest proces de lichidare durează mai mult timp. Ştim că avem acel jalon din PNRR până la finalul verii, credeți că vom reuși să îndeplinim acest jalon cu cele trei companii listate?
Oana Gheorghiu: În jalonul din PNRR sunt trei companii restructurate, a fost renegociat și da, vom îndeplini acest jalon. Am ales companiile pentru care calendarul ne permite să îndeplinim jalonul. Cele două companii despre care v-am spus la transporturi înseamnă fuziune, practic, ele sunt înglobate în companii, tot de la transporturi, mai mari, astfel încât să limităm costurile, să nu mai avem mai multe echipe de management, de contabilitate și toate cele. Electrocentrale Group este o companie mică, rolul ei nu este esențial, nu este strategic. În acest moment, veniturile companiei sunt din închirieri de clădiri.

JALON RENEGOCIAT

Reporter: Doamna vicepremier, nu am înțeles foarte bine, ați spus că s-a renegociat jalonul PNRR privind listarea celor trei companii?
Oana Gheorghiu: Da, jalonul este listare sau restructurare a trei companii.
Reporter: Și propunerea României va fi de restructurare a… ce companii ați zis, două dintre…?
Oana Gheorghiu: Electrocentrale Group, Tipografica CFR și Telecomunicații CFR.
Reporter: Ce valoare are acest jalon în bani? Ce pericol există de neîndeplinire?
Oana Gheorghiu: Jalonul în bani – cred că Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene poate să vi-l prezinte pentru că e un jalon – din câte știu – mai mare și nu se referă strict doar la aceste trei companii.
Reporter: Și o listare a CEC și a Aeroporturi București înțeleg că e în documentul prezentat?
Oana Gheorghiu: E o propunere, este o listă doar pentru explorare, e o listă exploratorie, nu avem o decizie, o asumare politică. Listă exploratorie înseamnă că, la un nivel de specialiști de AMEPIP și din cadrul Cabinetului, ne-am uitat la ce companii pot fi listate în urma unor discuții cu specialiști din zona de piață de capital, dar pentru a face pasul următor e nevoie de un studiu de fezabilitate pentru a decide dacă aceste companii sunt eligibile pentru a fi listate. Procesul de listare este unul complex pe care trebuie să-l ducă la bun sfârșit specialiști care cu asta se ocupă.
Reporter: Când vom avea o decizie și dacă ne puteți spune lista companiilor propuse spre listare?
Oana Gheorghiu: Lista cred că este publică, o aveți, ar lua timp să vi-o citesc în acest moment.
Reporter: Câte sunt, măcar?
Oana Gheorghiu: Cred că sunt 8 sau 9, cred că le avem undeva, nu cred că le avem pe ecran, pe ecran avem doar companii, cele 22 de companii. Vi le putem furniza ulterior. Așa cum spuneam, această listă este o propunere adresată guvernului, urmează o dezbatere și o decizie la nivel public.

„CFR Marfă are, în momentul de față, cred că am aici cifrele, în jur de 1.500 de angajați. Unii dintre ei, cum vă spuneam, pleacă la pensie, alții au ales salarii compensatorii și vor pleca și mulți dintre ei vor trece la Carpatica.”, a precizat Oana Gheorghiu Foto Gov.ro

Reporter: Luați în calcul, există scenariul vânzării a 20% din aceste companii?
Oana Gheorghiu: Unele dintre ele au fost puse pe listă, pe lista de companii care pot fi listate. Așa cum vă spuneam, nu există o asumare în acest moment, pentru că este doar o propunere, care urmează să fie discutată la nivel de guvern și la nivel politic.
Reporter: O scurtă precizare, dacă îmi permiteți, în privința acestor companii propuse pentru listarea la bursă, pe acea listă exploratorie. Aveți cumva și o sugestie, o propunere de procent pentru listarea la bursă?
Oana Gheorghiu: Întotdeauna, listarea la bursă presupune pachete minoritare. Statul va rămâne majoritar în toate companiile de stat. Aceasta este asumarea și prin programul de guvernare.

Deci orice listare se va face sub nivelul de 51%, astfel încât statul să rămână cu 51%.

Dacă sunt companii care au deja listări făcute, procentul de listare va fi mai mic, astfel încât statul să-și păstreze controlul asupra companiilor.
Reporter: Îmi puteți da o, nu știu, o estimare, un… între 0 și 51% e mult.
Oana Gheorghiu: Poate să fie între 5 și 10%, dar așa cum vă spuneam, este doar o propunere. Vorbim despre ceva ce urmează să fie analizat. E o listă exploratorie și trebuie să lăsăm membrii Guvernului, apoi asumarea politică să se uite și, de asemenea, să se facă o analiză profesionistă de cei care cunosc piața de capital și care fac astfel de analize.

PSD: Atentat la siguranța națională

„PSD se opune demersurilor asumate de prim-ministrul Bolojan și de vicepremierul Oana Gheorghiu privind vânzarea unor companii de stat profitabile, care au rol major în ansamblul de securitate al țării. Inițierea unui astfel de demers de la cel mai înalt nivel guvernamental reprezintă un act de sfidare la adresa românilor!”, anunță cel mai mare partid din România.

Ilie Neacșu, Radu Oprea și Ilie Bolojan la ședința Guvernului din 16 aprilie Foto Gov.ro

„PSD nu a fost consultat pe tema vânzării unor pachete de acțiuni din companiile strategice. Nu a existat nicio discuție în Coaliție pe acest subiect, iar reprezentanții PSD din Guvern s-au opus explicit inițiativei prim-ministrului și viceprim-ministrului.

Scoaterea la vânzare a celor mai profitabile companii de stat, în plină criză energetică și financiară, reprezintă un atentat la siguranța națională a statului român.

Este cu atât mai grav cu cât tendința generală la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene este de naționalizare sau de răscumpărare a activelor unor companii de stat, pentru a-și consolida securitatea energetică și economică.

Invocarea PNRR pentru justificarea acestei inițiative reprezintă un act de dezinformare publică.

Nu există vreo obligație a României de a vinde, în plină criză energetică și financiară, companii precum Romgaz, Salrom, Romarm, CEC Bank, Portul Constanța sau Compania de Aeroporturi București.

Singura companie la care se face referire este Hidroelectrica, pentru care România s-a angajat, la momentul redactării PNRR, să listeze la bursă un pachet de 15%, nu 20%, cum propune vicepremierul Oana Gheorghiu.

Chiar și în acest caz, având în vedere conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu, care pun o presiune uriașă asupra securității energetice a României, premierul, vicepremierul și ministrul Fondurilor Europene ar fi trebuit să fi renegociat jalonul respectiv (122), nu să scoată la vânzare cea mai profitabilă companie din sistemul energetic național.

PSD susține nevoia de restructurare a unor companii de stat, dar se opune categoric vânzării lor, mai ales în situația în care acestea realizează profituri consistente și au un rol strategic pentru economia națională.”

Daniel Zamfir: Planul lui Bolojan iese la iveală!

Liderul grupului PSD din Senat, Daniel Zamfir Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu

„Celebra, deja, vicepremier Gheorghiu, după îndelungi analize, propune să începem să vindem ce mai avem prin casă.

Concret, ne propune să vindem acțiuni la cele mai profitabile societăți unde Statul este acționar.

Sigur, îmbrăcată frumos în formula listării la Bursă, acțiunea devoalează, de fapt, strategia lui Bolojan de la bun început când a accentuat în mod real starea de panică economică, a sărăcit populația și a falimentat companii românești ca să prezinte acum soluția salvatoare:

Vindem acțiuni la CEC Bank, la Compania de aeroporturi, la Salrom, la Loteria Română, Administrația Porturilor Maritime, Hidroelectrica, Romgaz, Poșta Română și altele.

De ce să vindem acum acțiuni când contextul e defavorabil? Întrebarea are un singur răspuns. Doar dacă ai un plan ticălos care n-are legătură cu interesele României.”, arată liderilor senatorilor PSD Daniel Zamfir.