Cine este Gabriel Zbârcea, avocatul vehiculat ca posibil director al Serviciului Român de Informații

Presa a vehiculat începând de marți seara numele avocatului Gabriel Zbârcea și al diplomatului Marius Lazurca drept favoriții președintelui Nicușor Dan pentru conducerea Serviciului Român de Informații, respectiv cea a Serviciului de Informații Externe. Gândul a publicat, în premieră, chiar faptul că președintele României s-ar fi deplasat marți seara la Guvern, unde avea loc o ședință a liderilor coaliției de guvernare, pentru a le comunica aceste opțiuni. Nimeni nu a confirmat însă public, până la această oră, informațiile.

• La arme, soldați: Nicușor Dan trimite statul român pe TikTok să combată dezinformarea
• Miruță, învins de CNAIR la Curtea de Apel București
• Joe Biden a dat în judecată Departamentul de Justiție al SUA
• Patria Prima a făcut plângere penală, în baza Legii Vexler, împotriva Asociației Dexonline care a promovat online transformarea cuvântului „CREȘTIN” în „CRETIN”
• Deputații au votat interzicerea înstrăinării acțiunilor deținute de stat la companiile și societățile naționale

Cum a fost primită vestea

Ziariștii de la Gândul scriu chiar că Sorin Grindeanu și Ilie Bolojan nu ar fi agreat propunerile, în timp ce G4Media găsește ca potențial defect al avocatului Zbârcea faptul că s-a declarat „naționalist” și „suveranist” în cadrul discuției avute în 2023, la podcastul „Pe drept cuvânt”, realizat de avocatul Florentin Țuca, alături de care a și fondat casa de avocatură Țuca Zbârcea și Asociații în 2006, și că ar fi pledat împotriva statului român în procesul contra companiei Gabriel Resources pentru Roșia Montană.

Suveranismul lui Zbârcea a fost explicat în sensul „unei Europe a națiunilor”, iar în cazul „Roșia Montană”, Zbârcea nu a pledat vreodată împotriva României, chiar dacă firma de avocatură din care face parte a fost angajată de compania canadiană.

Surprinzător, sau poate nu, una dintre importantele figuri ale AUR, senatorul Petrișor Peiu, consideră că cele două variante „sunt extrem de onorabile”.

„Atât Gabriel Zbarcea cât și Marius Lazurca sunt extrem de onorabili. Ambii sunt ortodocși practicanți, ambii au studii complete, făcute la timp și terminate cu rezultate excelente. Ambii au cariere lungi și impecabile și ambii au convingeri democratice ferme și explicite.

Nu cred sa fi avut, după 1990, niciun director SRI sau SIE de nivelul celor doi.

Mai bine cărturar decât politruc!”, a scris Peiu pe Facebook.

Fostul ministru USR al Justiției, Stelian Ion, consideră că această mișcare a președintelui Nicușor Dan ar fi o „o dovadă că vrea să aducă în România pacea socială”.

„Aș putea spune că sunt extraordinar de încântat că putem avea în curând un șef la Serviciul Român de Informații în persoana unui naționalist și suveranist autentic. Așa cum se descrie singur avocatul Gabriel Zbârcea.

Nu pe tiparul Simion sau Georgescu, ci un suveranist patriot adevărat, cu anvergură profesională și intelectuală, cu CV ca la carte.

Gabriel Zbârcea are modele sănătoase și aparține unui creuzet de gânditori care de ceva vreme ridică ştacheta suveranismului românesc foarte sus cu idei așezate, articulate, nu cu sloganuri ceaușiste.

Creuzetul acesta ia uneori forma unui podcast, Pe drept cuvânt, livrat spre binele obștii de asociatul d-lui Zbârcea, renumitul avocat Florentin Țuca. Acesta are invitați interesanți cu care dezbate temele zilei, sociale, politice, culturale, existențiale, de suflet. Îi puteți urmări în acest podcast pe intelectuali rasați, oameni de cultură, profesioniști din diverse domenii precum Adrian Severin, Cristian Terheș, Dan Puric, Sorin Lavric, Florin Călinescu, Robert Turcescu, Dana Budeanu, Dan Dungaciu, Gheorghe Piperea, Andrei Marga, Dan Bitman, Petrișor Peiu.

O astfel de mișcare din partea președintelui Nicușor Dan ar putea părea o dovadă că vrea să aducă în România pacea socială. Un președinte votat de o parte proeuropeană și mai progresistă a societății numind într-o asemenea funcție importantă un naționalist și suveranist adevărat!

Aș putea spune că sunt încântat și de viziunea dl Zbârcea asupra justiție, pentru că a analizat cu multă profunzime fenomenul așa-zisei lupte anticorupție începând cu anii 2005 care a culminat cu dosariada cărora le-au căzut victime atâtea personaje politice, dar nu numai. Această perioadă neagră a justiției române nu trebuie să se mai repete! România nu este nici pe departe un stat atât de corupt cum, cu rea-credință, au încercat la un moment dat să îl zugrăvească unii. Perioada vânătorii de corupți trebuie trimisă definitiv în subsolurile paginilor de istorie, iar dl Zbârcea ar putea avea un rol important în acest sens.

Voi nu ați fi la fel de încântați?”, a scris Stelian Ion pe Facebook. Probabil ironic.

De la prinț la Maradona și, în final, avocat

Gabriel Zbârcea este Managing Partner (Avocat asociat coordonator) al casei de avocatură Țuca Zbârcea & Asociații, alături de Florentin Țuca, din anul 2006. A construit un model de management bazat pe armonie, disciplină și gândire strategică pe termen lung, despre care vorbește în interviurile recente.

A reușit să mențină firma competitivă și unită chiar și în perioade de criză (criza economică 2008–2009, pandemie, schimbări fiscale recente). Eforturile depuse s-au soldat cu recunoașteri la nivel internațional. Firma Țuca Zbârcea & Asociații este deținătoarea altor trei premii naționale, obținute în cadrul galelor „IFLR Europe Awards” din 2019, 2012 și 2016. Tot în 2016 i-a fost atribuit și trofeul „Tranzacția Anului” la nivel european („M&A Deal of the Year”).

În 2018, International Financial Law Review – IFLR i-a decernat premiul „High Yield Deal of the Year”. În 2021, casei de avocatură i-a revenit marele trofeu al „IFLR Europe Awards”

Anterior, a făcut parte din echipa Mușat & Asociații (Deputy Managing Partner și Partner, între 1997–2004), a fost Consilier de Stat al Prim-ministrului (decembrie 2004–ianuarie 2005) și Președinte al Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) (ianuarie–septembrie 2005).

Înainte de a ști pe ce drum va păși în viață, Gabriel Zbârcea își dorea să devină „prinț sau Maradona”. Declarația a fost făcută pentru Q Magazine, într-un interviu din 2012. A oscilat între magistratură și avocatură. A ales-o pe cea din urmă atât pentru libertate, dar și pentru că voia să aibă posibilitatea de a face politică. Iluziile sale politice s-au destrămat în 2005, anul în care a fost cel mai aproape de această lume. Își dorea să poată construi un partid care să spele obrazul politicii româneşti. Nu a fost să fie.

„Îmi doresc partidul care să mă seducă! Un partid care să-mi vorbească despre valori, despre principii, despre România mea. (…) În rest, nu am nicio atracţie pentru politică de dragul puterii”, declara Zbârcea pentru Q Magazine.

A rămas un observator atent al vieții politice românești. Într-un interviu din 2020, pentru Financial Intelligence, declara: „Clasa politică românească nu poate gândi pe termen lung și mediu. Totul este legat de un calcul politic imediat, de un interes electoral nemijlocit. Educația, sănătatea, infrastructura ar trebui să facă parte din acest proiect de țară”.

Zbârcea afirma, de asemenea, că „problema nu este sistemul, ci oamenii care îl compun, este vorba despre goliciunea și cinismul clasei politice”. De aici, „repulsia generală față de tot ce înseamnă establishment, mainstream”.

„Refacerea încrederii în instituțiile democratice, în stat, este cel mai important comandament. Oamenii au nevoie de protecție, de confort, de instituții aflate în slujba lor, de un stat partener, nu de un stat care nu e capabil să îi apere, mai ales azi, când ne confruntăm cu pandemie, frică, criză economică”.

„România este o țară superbă. Am spus-o și o voi susține mereu. Este casa mea, țara părinților și bunicilor mei, țara copiilor mei, locul în care mă simt cel mai bine, mă simt împlinit alături de cei dragi. România are foarte multe atuuri. În primul rând, oamenii: avem o țară cu oameni creativi, calzi, cu credință în Dumnezeu inteligenți, descurcăreți, care au trăit și experimentat multe, regimul comunist, tranziția spre o societate democratică și economia de piață. Toate aceste încercări ne-au pregătit pentru viață și provocările ei. Românii sunt mai greu de păcălit, avem valori și repere adânc săpate în conștiința de neam. Apoi amplasarea geografică: munte, mare, deltă, avem peisaje unice în lume. Poziționarea geografică este un mare avantaj și din punct de vedere strategic și geopolitic. Nu în ultimul rând, stabilitatea, suntem și am fost o țară stabilă. Nu avem probleme legate de infracționalitatea violentă, terorism, poluare, nu avem convulsii sociale de mare amploare.

Șansa României stă în oameni. Oamenii vor genera schimbarea și politicienii o vor pune în aplicare. Avem nevoie de unitate. Dezbinarea și luptele interne nu duc nicăieri, din contră, ne fac vulnerabili. Sper ca toți cei implicați în mecanismul decizional să înțeleagă că țara trebuie, mereu, pusă pe primul loc și nu interesele de partid și cu atât mai puțin interesele personale”, spunea Zbârcea pentru aceeași publicație.

Gabi Zbârcea este absolvent al Liceului Gheorghe Lazăr  şi al Universităţii Bucureşti, Facultatea de Drept. Într-un interviu recent pentru juridice.ro, acesta spunea: “În timpul liceului,  mi-am dat seama că nu doresc să merg în niciun caz spre matematică și fizică. Nu-mi plăcea deloc matematica și fizica și am știut de prin clasa a XI-a că vreau să merg la Drept. Deşi m-am apucat să învăţ pentru Drept doar cu câteva luni înainte şi admiterea era foarte grea, am intrat al 70-lea.

Noi am fost generația care am trăit Revoluţia din 1989. Eram în clasa a XI-a în 1989. Eram cu fratele meu în Piaţa Universităţii, la Revoluţie, şi îmi amintesc că mama ne căuta prin piaţă ca să mergem acasă, pentru că se trăgea cu trasoare. Eram dornic de libertate.

După 90, am militat împreună cu mulți dintre colegii de generație în Piața Universității. Am avut pancartă cu Liceul Lazăr, am avut un eveniment în cadrul liceului în care fostul prim-ministru Petre Roman a venit să se prezinte într-un amfiteatru și, brusc, au început să circule baloane cu Votez Ion Rațiu. Am început să cântăm Imnul Golanilor, până când premierul Petre Roman a plecat.

Pe 13 iunie 1990, am fost printre cei care am forțat reintrarea în Piața Universității. Credeam că avem puterea să înfrângem acea hoardă de mineri si am încercat să intrăm în piață. Îmi amintesc că un miner m-a întrebat cu cine am votat. Și i-am spus că nu am vârsta de vot, ceea ce era adevărat. N-am putut să votez în 1990, dar pentru mine fenomenul Piața Universității m-a marcat. Multe din lucrurile care s-au întâmplat în evoluția mea ulterioară au avut ca rădăcină fenomenul Piața Universității.

Primul lucru pe care l-am făcut când am intrat la Facultatea de Drept a fost să mă înscriu în Liga Studenților şi am reuşit să fiu preşedintele acestei organizaţii circa doi ani şi jumătate. În perioada în care am fost președinte, Liga a fost o organizație extrordinar de puternică, mult mai puternică decât organizațiile de tineret sau studențești ale partidelor politice.  Ştiu că, la acea vreme,  am făcut un proiect de lege cu sprijinul profesorului Lucian Mihai, de urgentare a judecății și a urmăririi penale împotriva celor care au participat la faptele de reprimare din decembrie 1989.

Nu am reuşit să strângem decât 100.000 de semnături, iar legea ne cerea să avem 250.000 de semnături ca inițiativă populară. Aşa că am trimis proiectul Seniorului Corneliu Coposu. El a fost inițiatorul acelui proiect de lege, dar nu s-a adoptat nici până astăzi, motiv pentru care Dosarul Revoluției este încă pe rol după atâția și atâția ani.

Tot pe acea vreme am protestat împotriva regimului Iliescu – Operațiunea Zidul – și am organizat un marș, am mers la Cotroceni și am vopsit zidul cu tot felul de culori. Ni s-a părut că idealurile Revoluției fuseseră furate și întinate și am vrut  să luptăm. Am mai organizat un miting foarte mare împotriva guvernului Văcăroiu, s-a numit Operațiunea Gunoi, ocazie cu care am adus niște gunoaie simbolice în fața Guvernului. A fost un marș studențesc.

Dar probabil cele mai faine imagini ale Ligii Studenților din perioada mea au fost cele legate de manifestațiile pentru eliberarea lui Ilie Ilașcu (n.r. Pe 2 iunie 1992, el și alți trei români moldoveni au fost arestați de GRU (Serviciul secret al Armatei F.Ruse). A fost deținut politic al regimului de la Tiraspol între 1992-2001. În 1993 a fost condamnat la moarte de către o instanță neconstituțională subordonată politic Moscovei). După ce Ilie Ilașcu, pe care l-am considerat la momentul respectiv o victimă a regimului comunist, a fost arestat și întemnițat, am blocat Universitatea. Au fost 20.000 de oameni care au mărşăluit prin Bucureşti pentru cauza românească și patriotică. Eu sunt român și patriot de când mă știu”.

Întrebat cum a devenit avocat, Gabi Zbârcea a spus: „N-am avut dileme. Eram flatat că prinsesem repartiție în București ca judecător la Judecătoria Sectorului 4, pentru că erau doar 15 locuri în Bucureşti. Dar eu am vrut să îmbrățișez avocatura, cea mai liberă și liberală profesie, pentru că la momentul respectiv îmi doream să activez în plan politic, ceea ce n-am făcut niciodată în mod real.

Ar fi fost numai o chestiune de ego să fiu judecător. Era clar că era o profesie pe care o  consideram atunci că nu mi se potrivea. Întotdeauna mi s-a părut că e important să fac lucruri și cred că asta m-a definit parcursul întregii mele existențe – să fac. Tot timpul sunt în mișcare, gândesc și fac lucruri mereu”.

Cine este Marius Gabriel Lazurca

Cel de-al doilea personaj care ar fi agreat de Nicușor Dan, Marius Gabriel Lazurca, este o combinație – din ce în ce mai rar întâlnită – de diplomat de carieră, intelectual rafinat și lider cultural, ceea ce l-a făcut una dintre figurile reprezentative ale diplomației românești. El a reprezentat România la Vatican (2006–2010), unde a consolidat relațiile cu Sfântul Scaun, în Republica Moldova (2010–2016), unde a fost chiar decan al corpului diplomatic de la Chișinău, în Ungaria (2016–2020) și, din 2021, în Mexic și America Centrală.

Lazurca este doctor în istorie-antropologie la Sorbona (2003), este scriitor, eseist și traducător premiat.

Întreaga sa experiență academică, diplomatică și culturală au contribuit la prestigiul său personal, credibilitate, respect în mediile academice și culturale.

Capacitatea de a combina rigoarea academică cu practica diplomatică a fost cea care l-a ajutat să gestioneze situații delicate în unele dintre cele mai dificle posturi externe.

A treia variantă?

Jurnalistul Bogdan Tiberiu Iacob lansează ideea că Nicușor Dan l-ar vrea la șefia SRI pe Valentin Naumescu, diplomat și profesor universitar Universitatea „Babes Bolyai” din Cluj.

„Informațiile noastre spun că Nicușor Dan îl vrea pe Naumescu la șefia SRI și cam atât, pentru că niciun președinte care nu dispune de o majoritate personală în Parlament nu poate face ambele numiri la servicii. Băsescu a lucrat doi ani cu pesedistul Radu Timofte la SRI, apoi a desemnat un senator PSD, George Maior, la șefia serviciului. Klaus Iohannis a numit un liberal, Eduard Hellvig, la SRI, dar un deputat PSD, Gabriel Vlase, la SIE. Nici actualul președinte nu poate impune oameni la ambele servicii, deci Nicușor va marșa pe SRI.

Problema e că universitarul clujean Naumescu, profesor de relații internaționale, e definit de anumiți parametri care s-ar putea dovedi riscanți în actuala conjunctura geopolitică.

Pe lângă că a fost bursier Soros, el este un anti-trumpist înrăit și nu de ieri, de azi, ci încă de la prima campanie electorală a actualului președinte, din 2020. Naumescu a avut postări anti-Trump în rafală pe rețelele sociale, ca și articole în media ori interviuri. Membru cândva al Platformei România 100, lansată de fostul premier Dacian Cioloș, profesorul Naumescu este un susținător fervent al Maiei Sandu și al lui Volodimir Zelenski, al Ursulei von der Leyen și al Bruxellesului, al administrațiilor democrate, al lui Joe Biden și al Kamalei Harris dar, cum spuneam, un mare critic al lui Trump și al republicanilor.

Informația că ar putea veni la cîrma SRI creează deja oarece temeri în sistem, spun sursele noastre, pentru că ar însemna o sfidare fățișă, ostentativă a administrației Trump, iar asta ar putea conduce la decuplarea efectivă a serviciilor secrete române de cele americane, un preț extrem de scump, am spune.”, scrie Bogdan Tiberiu Iacob în Inpolitics.

Update, vineri, 29 august. Valentin Naumescu a transmis la două zile după vehicularea numelui său ca potențial director al SIE că nu este interesat de această demnitate. „Mi se semnalează că, începând de acum două zile, în urma unui articol dintr-un ziar, câteva platforme media vehiculează numele meu în legătură cu o așa-zisă propunere de numire în funcția de director al SRI.
Nu înțeleg nici de unde provine această vehiculare a numelui meu, care începe să aibă o anumită persistență în spațiul public, și nici care este scopul ei.
În orice caz, menționez că eu nu am avut nicio discuție în acest sens cu nimeni și nu sunt interesat de această poziție.”, a scris Naumescu pe contul său de Facebook.