Începând din 1993, în fiecare an, la 3 mai este sărbătorită Ziua Mondială a Libertății Presei. Anul acesta, sărbătoare este marcată de moartea tragică a numeroși jurnaliști în recentele atentate din Afganistan, dar și în Slovacia sau Rusia, din cauza dezvăluirilor lor incomode.

Citește și: Opt militari români răniţi în Afganistan. Ce s-a întâmplat

Ziua Mondială a Libertăţii Presei a fost proclamată de Adunarea Generală a ONU, în 1993, în urma unei recomandări adoptate în cadrul celei de-a XXVI-a sesiunii a Conferinţei Generale a UNESCO în 1991, conform agerpres.ro. ONU a declarat ziua de 3 mai – Ziua mondială a libertăţii presei – pentru a aduce în atenţia publică importanţa şi necesitatea respectării libertăţii de exprimare, conform articolului 19 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului: “Orice om are dreptul la libertatea exprimării opiniilor; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum şi libertatea de a căuta, de a primi şi de a răspândi informaţii şi idei prin orice mijloace şi independent de frontierele de stat” dar şi ca un răspuns la o chemare a jurnaliştilor africani, care, în 1991, a produs Declaraţia Windhoek privind pluralismul şi independenţa mijloacelor de informare în masă.

Atentatele din Afganistan

Prietenii și rudele șefului Foto al AFP în Afganistan, Shah Marai, ucis în atentat, îi duc sicriul pe umeri, înaintea înmormîntării la Gul Dara, Kabul

Cu cîteva zile înainte de împlinirea a 25 de ani de la instituirea acestei sărbători, nu mai puțin de 10 jurnaliști au murit într-o singură zi, într-o serie de atentate care au avut loc, luni, 30 aprilie, în Afganistan.

Jurnaliștii, inclusiv o corespondentă, toți cetățenii afgani, au fost uciși într-o explozie la Kabul, în timp ce așteptau într-un cordon de securitate, la câteva sute de metri distanță de locul unui alt atac, care avusese loc mai devreme, în aceeași zi.

Najib Danish, un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne, a declarat că atacatorul kamikaze s-ar fi prezentat ca ziarist și s-a aruncat în aer în locul unde se adunaseră reporterii.

Citește și: MOSSAD-ul amuțește din nou lumea. Cum au furat israelienii 100.000 de pagini din arhiva secretă a Iranului

„Știm că un atentator sinucigaș s-a prefăcut că este reporter. El și-a arătat legitimaţia de presă și a stat printre jurnaliști înainte de a se detona”, a declarat Danish pentru Reuters.

Șapte jurnaliști lucrau la posturile afgane: doi reporteri de la televiziunea Mashal, un cameraman și un reporter care lucrau pentru 1TV, doi reporteri de la Radio Azadi și unul de la Tolo News, conform Comitetului pentru Siguranța Jurnaliștilor din Afganistan (AFJSC).

Agenția France-Presse a declarat că fotograful său principal din Afganistan, Shah Marai, a fost ucis. Cel puțin cinci jurnaliști au fost printre răniți. Un fotograf Reuters a fost ușor rănit de un șrapnel.

Mai târziu, bilanţul jurnaliştilor ucişi a crescut la 10, incluzând un reporter BBC care a murit într-un incident separat, din estul provinciei Khost, conform The Guardian, ceea ce a făcut din 30 aprilie ziua cea mai neagră pentru angajaţii din presă din Afganistan, de la căderea talibanilor.

Moartea celor 10 jurnaliști survine asasinării unui ziarist de investigații slovac și a prietenei sale, incident ce a generat proteste de stradă în 25 de orașe  și a dus la demisia premierului slovac, Robert Fico.

Asasinarea lui Kuciak și a logodnicei sale a generat îngrijorări privind fenomenul corupției și libertatea presei

La 25 februarie, Jan Kuciak, în vârstă de 27 de ani, şi prietena lui, Martina Kusnirova, au fost descoperiţi morţi în locuinţa lor, după ce poliţia a fost alertată de o rudă a victimelor. Jurnalistul a fost împuşcat în piept, iar femeia a fost împuşcată în cap.

Un jurnalist britanic care a lucrat cu Jan Kuciak a declarat că slovacul era pe punctul de a publica o investigaţie care arăta legături între mafia italiană şi politicieni corupţi din Slovacia. Mai exact, ar fi vorba despre plăţi frauduloase cu fonduri europene, în cadrul unui sistem pus la punct de către cetăţeni slovaci şi italieni care au legături cu gruparea de crimă organizată “Ndrangheta”.

Moarte suspectă

La 13 aprilie, un alt jurnalist, din Rusia, a murit în condiții suspecte, după ce a scris despre mercenarii ruși din Siria, conform Financial Times.  Maxim Borodin, 32 de ani, din Ekaterinburg, reporter la site- ul Novy Den, a fost găsit fără suflare în fața blocului în care locuia. Poliția a spus că moartea sa nu este suspectă, deși  Borodin nu a lăsat un mesaj de adio, iar ușa apartamentului în care locuia era încuiată pe dinăuntru.

Polina Rumyantseva, editor la Novy Den’s editor, a declarat că poliția crede că reporterul a căzut de la balcon în timp ce fuma o țigară, fiind vorba de un accident nefericit.

Moartea ziaristului MaximBorodin a fost tratată de poliție ca un accident

Cu toate acestea, moartea lui Borodin a declanșat un val de comentarii pe social-media, utilizatorii subliniind că jurnalistul era printre ultimii ziariști independenți ruși care au murit în condiții neelucidate.

Din 1992, 38 au fost uciși în Rusia, dar numai 5 dintre aceste crime au fost anchetate cu succes, conform Comitetului pentruu Protecția Jurnaliștilor. Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa a cerut o anchetă completă în cazul morții lui Borodin.

În 2018, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO) marchează cea de-a 25-a ediţie a Zilei mondiale a libertăţii presei la Accra, în Republica Ghana, în zilele de 2 mai şi 3 mai.

Ziua mondială a libertăţii presei reprezintă şi un prilej de a aduce un omagiu jurnaliştilor care şi-au pierdut viaţa în timpul exercitării profesie.

Citește și: Președintele țării cu cea mai mare inflație anunță noi măsuri populiste

În cadrul evenimentelor desfăşurate la Accra, la 2 mai, este acordat Premiul Mondial al Libertăţii Presei UNESCO/Guillermo Cano 2018, pentru a recunoaşte o contribuţie remarcabilă la apărarea sau promovarea libertăţii presei.

Fotojurnalistul egiptean Mahmoud Abu Zeid, cunoscut sub numele de Shawkan, a fost selectat de un juriu internaţional independent de profesionişti din domeniul mass-media ca laureat al Premiului Guillermo Cano pentru 2018.

Premiul poartă numele jurnalistului columbian Guillermo Cano, asasinat în 1987, pentru că a denunţat activităţile traficanţilor de droguri din ţara sa. Juriul internaţional este alcătuit din 14 jurnalişti profesionişti şi directori de publicaţii din toată lumea.

Citește și: România, mai puţin coruptă decât ţări dezvoltate. Topul care te va uimi