Datoria guvernamentală se duce către pragul critic

Analiștii și instituțiile internaționale avertizează că anul acesta economia nu va mai crește ca în 2017, astfel că povara datoriei va fi mai mare.

Citește și: Datoria globală a explodat. Toți se împrumută, China strânge bani

Datoria a scăzut ca pondere în PIB

Datoria guvernamentală a României a scăzut anul trecut ca pondere în produsul intern brut (PIB) pentru al treilea an la rând, de la 37,4% la 35%, potrivit datelor publicate de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene.

În 2007, anul intrării în UE, ponderea a fost de 11,9%, în scădere de la 12,3% în 2006. Cea mai mare valoare înregistrată după accedere a fost înregistrată în 2014 – 39,1%.

Ca sumă absolută, datoria guvernamentală a crescut anul trecut, de la 62,7 miliarde la 64,5 miliarde de euro. Din acest punct de vedere, am avut o creștere constantă, începând din 2007 (când datoria a urcat de la 12,6 miliarde la 14,1 miliarde de euro), și până în acest moment.

Datoria guvernamentală reprezintă totalitatea obligațiilor financiare interne și externe ale statului, provenind din împrumuturile contractate direct sau garantate de Guvern, prin Ministerul Finanțelor Publice, în numele României, de pe piețele financiare.

Cea mai mare creștere din UE

Așadar anul trecut datoria a urcat, ca suma, dar a coborât ca pondere în PIB, în condițiile unei creșteri economice de 6,9%, cea mai mare din UE. Mai mulți bani de returnat, dar și o mai mare capacitate de returnare.

Care este impactul resimțit de populație, avem motive de bucurie că a scăzut ponderea în PIB, sau trebuie să ne înspăimânte saltul în valoare absolută, exprimat în euro?

“Aceste schimbări marginale nu au un impact imediat asupra omului de rând”, ne-a spus analistul economic Aurelian Dochia, făcând referire la evoluția raportului dintre datorie și PIB.

“Singurul lucru care trebuie reținut este perspectiva. Ar trebui să ne îngrijoreze faptul că datoria publică se află într-o spirală de creștere”, a menționat analistul, cu privire la majorarea sumei.

La 40%, investitorii devin nervoși

Aurelian Dochia recomandă circumspecție pentru viitorul apropiat. “Am avut o creștere economică mai mare decât creșterea datoriei publice , dar când vom reveni la dimensiunile normale, de 4-5%, atunci și ponderea în PIB va urca rapid”, a explicat specialistul.

El consideră că “datoria publică devine periculoasă” pe măsură ce se îndreaptă către pragul critic de 40% din PIB. În opinia analistului, aceasta i-ar face pe investitorii care finanțează datoria “să devină nervoși, astfel încât să ceară costuri mai mari pentru împrumut”, în condițiile în care “asistăm deja de un an la creșterea acestor costuri”.

CE și FMI văd o încetinire

Într-adevăr, pentru 2018 ne putem aștepta la un avans al PIB mai mic decât cel înregistrat anul trecut.

Comisia Europeană are o previziune de 4% pentru anul în curs și avertizează că nivelul înregistrat în 2017 s-a bazat în mod special pe consum.

“Principalul motor de creștere a fost consumul individual, susținut din tăieri de taxe și creșteri de salarii, atât în sectorul public, cât și în cel privat. Boom-ul consumului individual a condus la creșterea importurilor. Drept consecință, schimburile comerciale nete au acționat ca o povara asupra creșterii PIB real, în pofida majorării relativ puternice a exportului”, se arată într-un raport CE.

Fondul Monetar Internațional (FMI) manifestă mai mult optimism, dar estimările se situează totuși sub rezultatul de 6,9% de anul trecut. Fondul a revizuit recent perspectiva de creștere economică a României pentru anul 2018, de la 4,4% la 5,1%.