Sondaj IRES: Doar 4 din 10 români vor să se vaccineze împotriva SARS-CoV-2

Un nou sondaj realizat de IRES (Institutul Român pentru Evaluare și Strategie) dezvăluie care este percepția românilor cu privire la vaccinarea împotriva virusului SARS-CoV-2. Potrivit sondajului, procentul românilor care spun că se vor vaccina împotriva COVID-19 este în creștere față de măsurătorile anterioare, tendința fiind explicabilă prin dezbaterilor intense din spațiul public cu privire la acest subiect. Chestionarul s-a realizat în perioada 13-15 ianuarie 2021, fiind intervievați 1.512 de oameni cu vârsta de 18 ani și peste.

• Doi membri ai Gărzii Naționale, împușcați la Washington
• Tamila Cristescu a rezolvat cu guvernul Mexicului revenirea echipei României de pescuit din caiac
• Nicușor Dan: Strategia de Apărare prevede și implicarea serviciilor de informații în colectarea datelor cu privire la corupție
• Ziua Națională a României și Anul Cultural România – Italia, celebrate la 1 decembrie de Opera Națională, la Roma
• Trump: Unele teritorii ucrainene ar putea fi oricum obținute de Rusia în următoarele două luni

PRO SAU CONTRA VACCINĂRII?

Patru din zece români spun că sigur se vor vaccina cu un vaccin anti COVID-19, atunci când va fi disponibil pentru ei; o cincime dintre respondenți spun că sigur nu se vor vaccina; nehotărâți sunt 36% dintre participanții la cercetare (25% probabil se vor vaccina, 9% probabil nu se vor vaccina și 2% sunt nehotărâți la momentul derulării studiului). Nehotărâții sunt mai curând femei, persoane ocupate, cei care utilizează internetul și rețelele sociale.

Printre cele mai frecvent declarate motive invocate de cei care nu doresc să se vaccineze regăsim: teama de reacțiile adverse, lipsa încrederii în aceste vaccinuri, starea personală de sănătate. Chiar și cei care declară că se vor vaccina cu siguranță sau deja s-au vaccinat au temeri legate de vaccin, efectele adverse și reacțiile alergice fiind cel mai frecvent întâlnite.

CÂT DE INFORMAȚI SUNT ROMÂNII

Aproape două treimi dintre români se consideră bine și foarte bine informați cu privire la sănătate.

Foarte bine sau destul de bine informați cu privire la sănătate se consideră aproximativ două treimi dintre intervievați – 64%. Cu cât sunt mai educați sau au venituri mai mari, cu atât participanții consideră că sunt bine informați cu privire la aceste aspecte în proporție mai ridicată, astfel 8 din 10 respondenți cu studii superioare spun acest lucru, la fel trei sferturi dintre cei cu venituri mai mari de 3000 de lei.

Utilizatorii de internet și de rețele de socializare online își autoevaluează nivelul de informare drept ridicat în proporții ușor mai ridicate comparativ cu non-utilizatorii, la fel respondenții din mediul urban, Transilvania, Banat și Sud, comparativ cu cei din mediul rural, respectiv din Moldova.

Televiziunea, internetul și discuțiile cu medicii generaliști sau specialiști alcătuiesc top trei al surselor principale de informații despre sănătate.

Adresând o întrebare privind principalele trei surse de informare despre sănătate, aflăm că televiziunea (58%) și internetul (46%) reprezintă sursele menționate de cele mai mari proporții ale respondenților, discuțiile cu medicii generaliști sau specialiști ocupând al treilea loc în acest top, fiind menționate de 45% dintre intervievați. Discuțiile cu membri ai familiei sau cunoscuții sunt menționate de 17%, iar în proporții mai mici articolele/ cărțile sau revistele de specialitate (9%), radio (8%), rețelele de socializare sau forumurile online (7%), mass media în general (7%) sau altele. 

Cu cât sunt mai tineri, cu atât respondenții menționează televiziunea drept o sursă de informare privind sănătatea în proporție mai redusă (45% dintre respondenții între 18 și 35 de ani vs. 71% dintre respondenții de peste 65 de ani) și menționează internetul în proporție mai ridicată (77% dintre cei sub 36 de ani vs. 17% dintre cei 65+). 

Cu toate că nivelul de educație nu se asociază cu diferențe semnificative în cazul utilizării televiziunii ca sursă de informare, în cazul internetului observăm diferențe majore – 28% dintre cei cu un nivel scăzut de educație folosesc internetul în acest sens, comparativ cu 73% dintre cei cu studii superioare. Internetul este, de asemenea, folosit în proporție mai ridicată de persoane cu venituri de peste 3000 de lei, precum și de cele active pe piața muncii. Discuțiile cu medicii sunt menționate în proporție mai ridicată de femei, persoane de peste 50 de ani, cu studii elementare sau medii, persoane cu venituri mai reduse și neocupate pe piața muncii. 

PERCEPȚII ȘI ATITUDINI GENERALE PRIVIND VACCINURILE ȘI VACCINAREA

Aproape 8 din 10 români spun că au o părere bună și foarte bună despre vaccinuri.

79% dintre persoanele intervievate declară că au o părere bună sau foarte bună, în general, despre vaccinuri, în timp ce 18% au o părere proastă sau foarte proastă despre acestea. 

Respondenții de peste 50 de ani au o părere bună despre vaccinuri în proporție ușor mai ridicată, proporția cea mai ridicată a scepticilor fiind în rândul categoriei de vârstă 36-50. Cu cât nivelul lor de educație este mai ridicat, cu atât respondenții declară în proporție mai mare că au o părere bună despre vaccinuri. Persoanele cu venituri în gospodărie de maxim 1500 de lei tind să aibă o părere proastă despre vaccinuri în proporție mai ridicată, comparativ cu cele cu venituri mai mari, la fel respondenții din mediul rural, comparativ cu cei ce locuiesc în mediul urban.

Teama de reacții adverse este motivul principal care stă la baza opiniei defavorabile privind vaccinurile.

Întrebați care este principalul motiv pentru care au o părere proastă despre vaccinuri, cei 18% dintre intervievați care sunt de această părere dau următoarele motive: teama de reacții adverse – 30%, lipsa încrederii sau acordului cu vaccinurile – 18%, precum și lipsa informațiilor la care are acces populația/ suspiciunea de manipulare – 11%. În proporții mai mici, respondenții spun că nu cred că sunt sigure sau eficiente – 8%, nu sunt testate suficient – 5%, sunt împotriva oamenilor/ nu sunt benefice – 5%, nu sunt necesare – 4% sau sunt dezvoltate într-un timp prea scurt – alți 4%.

 9 din 10 români spun că s-au vaccinat pe parcursul vieții lor.

91% dintre persoanele intervievate spun că își amintesc că s-ar fi vaccinat cel puțin o dată – 60% doar cu vaccinurile obligatorii, iar 31% și cu alte vaccinuri decât cele obligatorii; în același timp, 6% declară că nu s-au vaccinat niciodată, 2% nu își amintesc, iar 1% nu răspund. Cei care declară că nu s-au vaccinat niciodată sunt în proporții mai mari în rândul celor cu nivel scăzut de educație, neocupați, din mediul rural. 

1 din 10 respondenți care s-au vaccinat spun că își amintesc să fi avut reacții adverse în urma administrării vaccinurilor.

EXPERIENȚA CU COVID-19

Mai mult de jumătate dintre români cunosc, în acest moment, pe cineva bolnav de COVID-19 sau au fost ei înșiși infectați.

Puțin peste jumătate din respondenți declară că știu pe cineva care a fost bolnav de COVID-19 sau au fost bolnavi ei înșiși. Aceștia sunt mai curând bărbați, persoane ocupate, cu acces la internet și utilizatori de rețele sociale, din mediul urban, din Transilvania-Banat; proporția celor care cunosc astfel de persoane scade odată cu înaintarea în vârstă și crește odată cu nivelul de educație și venit.

Aproape un sfert dintre români cunosc pe cineva care a decedat de COVID-19.

Dintre cei care cunosc pe cineva care a fost bolnav de COVID-19, jumătate cunosc și pe cineva care a decedat din cauza acestei boli. La nivelul întregului eșantion, 23% dintre respondenți cunosc pe cineva care a decedat din cauza COVID-19.

Românii sunt mai îngrijorați de infectarea cu COVID – 19 pentru familia lor decât pentru ei înșiși.

Majoritatea respondenților sunt mai curând îngrijorați cu privire la infectarea cu virusul SARS-CoV-2 a membrilor familiei lor decât cu privire la infectarea personală (foarte îngrijorat și destul de îngrijorat – 62% membru al familiei, 52% – personal). Procentul femeilor care sunt foarte și destul de îngrijorate este mai mare decât cel al bărbaților, iar proporțiile celor îngrijorați în măsură mai mare cresc odată cu înaintarea în vârstă, scad odată cu creșterea venitului și sunt mai mari în rândul persoanelor neocupate, al celor care nu utilizează internetul și a celor care locuiesc în mediul urban.

PERCEPȚII PRIVIND CAMPANIA DE VACCINARE

Jumătate dintre români apreciază organizarea campaniei de vaccinare anti COVID-19.

Campania națională de vaccinare este percepută drept bine și foarte bine organizată de 51% dintre participanții la sondaj, iar 44% o consideră slab sau foarte slab organizată. Pe măsură ce scade vârsta, cresc nivelul de educație și cel al veniturilor, crește procentul celor care cred că această campanie este bine și foarte bine organizată.

Campania de informare privind vaccinarea anti COVID-19 este cunoscută de aproape 8 din 10 români.

Informații despre campania de informare publică privind vaccinarea împotriva COVID-19 au auzit/văzut 79% dintre cei intervievați, în proporții mai mari – respondenți cu vârsta peste 51 ani, venituri și nivel de educație mai mari. 

Nouă din zece persoane care au auzit/văzut informații din campania de informare privind vaccinarea spun că au văzut astfel de informații la televizor, o treime pe internet, o cincime la radio și aproape o altă cincime – pe Facebook. Doar unul din zece respondenți a auzit/văzut informații privind vaccinarea la medicul de familie.

Patru din zece respondenți spun că știu cine este coordonatorul campaniei naționale de vaccinare anti-COVID-19, iar dintre aceștia, 55% îl nominalizează pe Col. Dr. Valeriu Gheorghiță, iar alți 9% știu că acest coordonator este un militar/colonel. O cincime dintre cei care declară că știu cine este coordonatorul campaniei îl nominalizează pe Secretarul de Stat/Șeful Departamentului de Urgență, Raed Arafat.

Bărbații, persoanele neocupate, respondenții din mediul urban, precum și cei care nu utilizează internetul sau rețelele sociale declară în proporții mai mari că știu cine este coordonatorul campaniei naționale de vaccinare; proporțiile celor care spun că știu cine este acesta cresc odată cu înaintarea în vârstă, creșterea nivelului de educație și venit.

Românii sunt moderat-optimiști cu privire la îndeplinirea de către autorități a obiectivelor și a termenelor legate de vaccinarea anti COVID-19, dar și legat de corectitudinea procesului de vaccinare  în sensul respectării priorității diferitelor categorii de populație.

Jumătate dintre participanții la cercetare cred că autoritățile din România vor reuși să își respecte obiectivele și termenele propuse privind vaccinarea împotriva COVID-19. Mai multă încredere în autoritățile române au femeile, respondenții cu vârsta peste 51 ani, iar proporția celor care cred că autoritățile vor reuși scade odată cu creșterea nivelului de educație și venit.

Că vaccinarea în România se va face în mod corect, respectând prioritatea categoriilor de populație cred în mare și foarte mare măsură 52% dintre cei intervievați. Pe măsură ce scade vârsta și cresc nivelul de educație, precum și cel al venitului respondenților, crește proporția celor care cred că vaccinarea se va face, în mod corect, în foarte mare și mare măsură.