Asociațiile profesionale ale magistraților solicită demisia unui procuror CSM. Ar fi un „gest minim de responsabilitate instituțională și respect față de principiile statului de drept”

Postarea procurorului CSM Claudiu Sandu din 3 ianuarie 2026 a generat reacția asociațiilor profesionale ale magistraților, care solicită demisia de onoare a acestuia pentru promovarea unor practici de tip stalinist în justiție.

• Daniel Nichițelea, omul crucii de Bobotează
• Trump a anunțat echipa responsabilă de Venezuela: Rubio, Hegseth și Miller
• Județul Alba. Peste 7000 de utilizatori, fără curent electric
• Oficial. De ce s-au schimbat judecătorii în dosarele de corupție. Surprinzătorul număr al cazurilor prescrise după ce au ajuns la Curtea de Apel
• Jeffrey Sachs anunță Europa că urmează…Groenlanda

O declarație controversată

Sâmbătă, 3 ianuarie, Claudiu Sandu a susținut necesitatea creării unor comisii care să verifice magistrații profesional, moral și din punct de vedere al averii pentru că doar așa se poate realiza „o reclădire a justiției pe baze sănătoase”.

„COMISII DE VETTING.

Când am auzit prima dată de astfel de comisii mi s-a părut ca sunt ceva exagerat și că magistrații, fiind niște oameni onorabili, nu pot fi supuși unor astfel de evaluări.

Acum, când ma uit la putreziciunea sistemului de justiție din România, cred că astfel de comisii sunt ceea ce trebuie.

Implicarea unor comisii din experți interni dar și din experți internaționali de prestigiu, care să facă o dublă verificare – pe de o parte averile magistraților, iar pe de alta parte reputația profesională și morală a magistraților judecători și procurori – poate conduce la eliminarea persoanelor compromise din sistem și crearea unei posibilități reale de reclădire a justiției pe baze sănătoase.

Desigur că acești experți trebuie să fie persoane cu o bună reputație profesională și morală, care au dat dovadă de verticalitate și echilibru dar cel mai important să fie persoane liberi de influențe politice.”, a scris procurorul Sandu pe Facebook.

Reacția asociaților profesionale ale magistraților

În comunicatul transmis de Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR), Asociația Magistraților din România (AMR), Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) și Asociația Procurorilor din România (APR) se arată că procurorul CSM „promovează public idei tipice justiției staliniste, vădit contrare independenței justiției, și care discreditează sistemul judiciar nu mai poate beneficia de legitimitatea necesară exercitării acestei funcții”.

De asemenea, se afirmă că demisia de onoare a procurorului Claudiu Sandu ar fi „gest minim de responsabilitate instituțională și respect față de principiile statului de drept”.

„Având în vedere declarațiile procurorului Claudiu Sandu, în care acesta a susținut necesitatea abolirii inamovibilității judecătorilor și introducerii unor așa-zise comisii de vetting pentru magistrații din România, calificând sistemul de justiție drept putred, Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR), Asociația Magistraților din România (AMR), Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) și Asociația Procurorilor din România (APR) solicită de îndată demisia de onoare a acestuia din funcția de membru al CSM.

Afirmațiile au fost făcute pe data de 3 ianuarie 2026, iar gravitatea lor este cu atât mai mare cu cât domnul Claudiu Sandu este reprezentant al procurorilor în Consiliului Superior al Magistraturii și, la data respectivă, era vicepreședinte al Consiliului. Astfel de afirmații sunt incompatibile cu statutul și rolul constituțional al unui membru CSM, autoritate de rang constituțional care, potrivit art. 133 din Constituția României, este garantul independenței justiției.

Promovarea unor mecanisme de evaluare externe, bazate pe criterii vagi precum reputația morală, de către așa numiți experți, a căror bună reputație profesională și morală nu se știe cine o stabilește, încalcă prevederile constituționale care garantează inamovibilitatea judecătorilor și creează premisele unor ingerințe politice sau ideologice în actul de justiție, fără precedent de la instaurarea comunismului în România, prin comisarii sovietici ghidați de Vishinky, cunoscutul procurorul a lui Stalin.

Reamintim celor care au uitat atrocitățile din perioada comunistă că acestea au fost posibile pentru că Partidul Muncitoresc Român, devenit ulterior Partidul Comunist Român, a desființat puterea judecătorească ca putere distinctă și separată în stat, subordonându-i pe judecători, pe care i-au transformat în funcționari publici și agenți ai luptei de clasă. Imediat după instaurarea comunismului comuniștii au creat comisii de evaluare a judecătorilor, iar cine nu avea origine sănătoasă sau era o amenințare pentru orânduirea socialistă a fost epurat din sistem.

În măsura în care procurorii ar accepta ca necesară o astfel de măsură, reprezentanții procurorilor în CSM ar trebui să se limiteze la propuneri dedicate colegiilor lor procurori, al căror statut constituțional diferă de cel al judecătorilor, inclusiv prin prisma inamovibilității.

În caz contrar, este imperativă o delimitare fermă a corpului procurorilor de astfel de afirmații de o gravitate fără precedent. 

Mai mult, etichetarea globală a sistemului judiciar românesc drept putred este nejustificată, iresponsabilă și contrazisă de realitate. Rapoartele europene privind statul de drept reflectă evaluări favorabile și recunosc, cu toate neajunsurile ei, progresele realizate de justiția română. Aceste progrese au condus la ridicarea MCV, la primirea pe deplin în spațiul Schengen, precum și în cadrul procedurilor de aderare la OCDE.

Nu în ultimul rând, din calitatea de vicepreședinte al CSM și președinte al secției pentru procurori, ce are competență disciplinară deplină asupra procurorilor, domnul Claudiu Sandu avea nu doar dreptul, ci și obligația de a identifica și remedia eventuale abuzuri, abateri disciplinare sau încălcări ale normelor deontologice, dacă era cazul. 

Proiectul său, cu care a candidat pentru funcția de vicepreședinte, reflectă o serie de deficiențe, legate însă de lipsa resursei umane din parchete, și, nicidecum, de o așa-numită putreziciune a sistemului de justiție în ansamblul său, pe care acum o invocă ca pretext pentru distrugerea justiției.

Nici proiectul cu care a candidat ca membru în CSM nu a fost fundamentat pe putreziciunea sistemului, astfel că se pune întrebarea îndreptăţită în numele cui vorbeşte, de vreme ce procurorii care l-au votat nu au avut o astfel de bază de analiză a candidaturii sale când l-au trimis în CSM.

În contextul actual, asemenea afirmații complet denigratoare și periculoase, nu sunt altceva decât noi episoade din campania fără precedent de discreditare a autorității judecătorești desfășurate agresiv în a doua jumătate a anului trecut, cu scopul tot mai evident al subordonării acesteia în scop politico-ideologic.

Un astfel de discurs, venit însă din interiorul autorității care ar trebui să apere prestigiul și independența magistraturii, subminează grav încrederea publică în justiție și este o palmă odioasă dată miilor de magistrați care își exercită funcția cu onestitate și profesionalism.

Acel membru CSM care promovează public idei tipice justiției staliniste, vădit contrare independenței justiției, și care discreditează sistemul judiciar nu mai poate beneficia de legitimitatea necesară exercitării acestei funcții.

În consecință, asociațiile semnatare solicită demisia de onoare a acestui membru din Consiliul Superior al Magistraturii, ca gest minim de responsabilitate instituțională și respect față de principiile statului de drept. Asociațiile noastre profesionale reafirmă angajamentul ferm pentru apărarea independenței justiției, a statutului constituțional al judecătorilor şi procurorilor și își asumă, ca de fiecare dată, participarea la discuții pe baza legilor justiției, realizate însă exclusiv în cadrul legal și constituțional, pentru întărirea, și nu subminarea independenței justiției, cu respectarea garanțiilor fundamentale ale puterii judecătorești, astfel încât drepturile și libertățile tuturor cetăților să poate fi respectate și apărate.”, se arată în comunicatul asociațiilor profesionale ale magistraților.

Ce sunt comisiile vetting?

Comisiile de evaluare ale magistraților, numite comisii vetting, au fost deja implementate în Republica Moldova de Maia Sandu.

Potrivit site-ului oficial, Comisia de Evaluare a Judecătorilor este constituită din 6 membri, numiți cu votul a 3/5 din deputații aleși, după cum urmează: 3 membri, cetățeni ai Republicii Moldova – la propunerea fracțiunilor parlamentare, cu respectarea reprezentării proporționale a majorității și a opoziției și 3 membri – la propunerea partenerilor de dezvoltare.

Comisia de evaluare are următoarele atribuții: colectează, acumulează și verifică, prin mijloace neinterzise de lege, toate informațiile relevante pentru evaluare; accesează orice sistem informațional care conține informații relevante pentru realizarea mandatului acesteia; solicită informații de la subiectul evaluării; solicită și obține gratuit informații de la alte persoane fizice și juridice de drept public sau privat, inclusiv de la instituțiile financiare; audiază subiectul evaluării și alte persoane care dețin informații relevante pentru evaluare; efectuează evaluarea și aprobă rapoarte privind rezultatele evaluării.