Reprezentantul diplomatic al Somaliland la UE vorbește, pentru Q Magazine, despre un moment istoric

Într-un interviu exclusiv, acordat Q Magazine, Kaysar Maxamed – diplomatul însărcinat cu obținerea recunoașterii Somalilandului din partea UE – a descris recunoașterea recentă a țării drept un moment care „reprezintă mult mai mult decât un reper diplomatic”, prezentând-o ca pe rezultatul a decenii de construcție instituțională, reziliență și angajament democratic.

• Oana Gheorghiu anunță care sunt primele companii de stat ce vor fi restructurate, lichidate…vândute. PSD: Atentat la siguranța națională a statului român
• Ficțiunea sancțiunilor: Europa continuă să cumpere gaz rusesc
• Inflație fără precedent de interviuri ale judecătorilor CCR. Oare ce îi sperie?
• Ilie Bolojan pune presiune pe români. Guvernul a adoptat o nouă măsură menită să-i facă de râs public
• Procurorul Emilian Eva încearcă să scape de condamnarea pentru luare de mită

Declarațiile ambasadorului Maxamed vin într-o perioadă de tensiuni geopolitice crescute în Cornul Africii, unde statutul internațional emergent al Somalilandului a generat atât sărbători interne, cât și presiuni coordonate din partea unor actori regionali.

CE ȘTIM

La 26 decembrie, potrivit unei declarații a prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu, Israelul a recunoscut oficial Somaliland – republica autoproclamată care s-a desprins de Somalia – ca „stat independent și suveran”. Israel este primul stat care acordă o astfel de recunoaștere.

Declarația oficialǎ de recunoaștere a Somaliland

Netanyahu a precizat că Israelul și președintele Somalilandului, Abdirahman Mohamed Abdullahi, au semnat o declarație comună „în spiritul Acordurilor Abraham”, o inițiativă majoră de politică externă lansată în primul mandat al președintelui american Donald Trump, menită să normalizeze relațiile Israelului cu mai multe state arabe, inclusiv Emiratele Arabe Unite, Bahrain și Sudan.

Ministerul de Externe al Somaliei a condamnat decizia Israelului, calificând-o drept un atac la adresa suveranității somaleze și o amenințare la adresa păcii și stabilității regionale. Miniștrii de externe ai Egiptului, Somaliei și Turciei, alături de Uniunea Africană, au emis, de asemenea, declarații de respingere.

Anunțul Israelului reprezintă un progres diplomatic major pentru regiune, care a menținut o stabilitate mai mare decât Somalia și a atras investiții importante din partea unor țări precum Etiopia și Emiratele Arabe Unite, evoluții care au amplificat tensiunile cu Mogadishu.

Trump a declarat că intenționează să extindă numărul țărilor participante la Acordurile Abraham în al doilea său mandat. Între timp, cetățenii somalezi rămân supuși interdicției de călătorie în SUA, introdusă în timpul administrației sale.

O CĂLĂTORIE DE TREI DECENII

Invitat de Q Magazine să reflecteze asupra importanței momentului, ambasadorul Kaysar Maxamed a subliniat că aceastǎ realizarea se bazează pe o istorie lungă și adesea ignorată de construire a instituțiilor:

„Recunoașterea Somalilandului reprezintă mult mai mult decât un reper diplomatic. Aceasta reflectă peste trei decenii de consolidare a păcii, guvernare democratică și dezvoltare instituțională realizate fără ajutor sau recunoaștere internațională.”

De la recâștigarea suveranității în 1991, Somaliland a organizat mai multe alegeri competitive, a menținut o stabilitate relativă într-o regiune volatilă și a construit instituții funcționale, susținute în mare parte de cetățeni și diaspora. Potrivit ambasadorului, recunoașterea „validează sacrificiile de lungă durată” și întărește încrederea publică în statul de drept, dezvoltarea economică și implicarea internațională.

Pentru întreg Cornul Africii, a spus el, Somaliland oferă „un model credibil de construire a statului, de jos în sus, stabilitate și parteneriat”.

SǍRBǍTOAREA UNEI NAȚIUNI

Ambasadorul a descris scenele de sărbătoare la nivel național după recunoașterea Somalilandului de către Israel: steaguri ridicate în stradă, adunări spontane și cântece patriotice nou compuse, răspândite rapid în toată țara. Aceste manifestări, a spus el, reflectă „un puternic sentiment de unitate și spirit național”.

Totuși, festivitățile au loc în paralel cu presiuni externe tot mai intense.

Potrivit ambasadorului, mai multe guverne din regiune – inclusiv Turcia, Djibouti, Egipt și administrația federală a Somaliei – și-au intensificat eforturile de a contracara recunoașterea Somalilandului. Motivațiile lor variază de la protejarea investițiilor strategice la menținerea influenței asupra porturilor, resurselor și securității regionale.

El a menționat că, în ultimele 48 de ore, au apărut rapoarte privind încercări coordonate de „a încuraja tulburări și destabilizare în Somaliland”, acțiuni menite să oprească recunoașterea suplimentară și să submineze guvernarea.

INTERESE STRATEGICE ȘI RIVALITĂȚI REGIONALE

Ambasadorul Maxamed a descris, pentru Q Magazine, peisajul geopolitic care alimentează aceste presiuni actuale:

• Aprofundarea acordurilor Turciei cu guvernul federal al Somaliei, inclusiv proiecte de infrastructură și resurse, a poziționat Ankara împotriva progreselor diplomatice ale Somalilandului.
• Djibouti, îngrijorat de competiția reprezentată de portul Berbera, aflat în expansiune rapidă, caută să își mențină dominația în comerțul și politica regională.
• Egiptul, interesat de influență și acces la resurse naturale, s-a aliniat cu Somalia și Djibouti pentru a contracara autonomia în creștere a Etiopiei și Somalilandului.
• Guvernul federal al Somaliei continuă să respingă independența Somalilandului, încercând să își păstreze ceea ce ambasadorul a numit „integritatea teritorială falsă”, în timp ce valorifică parteneriate externe pentru câștiguri strategice.

Aceste dinamici sunt alimentate de interese economice, poziționări militare și calcule geopolitice pe termen lung, afirmǎ acesta.

În ciuda presiunilor, ambasadorul și-a exprimat încrederea în capacitatea Somalilandului de a naviga acest moment decisiv. El a atribuit reziliența țării poporului său, liderilor tradiționali, societății civile și diasporei – grupuri care au susținut progresul Somalilandului timp de peste trei decenii.

„Somaliland se confruntă cu dubla provocare a presiunilor externe și a unității interne. Reziliența și patriotismul poporului Somalilandului vor fi esențiale pentru protejarea suveranității și depășirea acestui moment critic.”

Pe măsură ce atenția internațională crește, următorii pași ai Somalilandului — și reacția globală — ar putea modela viitorul Cornului Africii pentru anii ce urmează.

Mohammad bin Salman Al Saud, prințul moștenitor al Arabiei Saudite

CUM AU RĂSPUNS ȚĂRILE ARABE

Statele arabe au condamnat ferm decizia Israelului de a recunoaște Somalilandul, considerând-o o încălcare a dreptului internațional și o provocare directă la adresa suveranității și integrității teritoriale a Somaliei.

Potrivit agenției Anadolu, mai multe guverne arabe au emis declarații coordonate prin care resping recunoașterea și reafirmă sprijinul pentru o Somalie unificată.

Arabia Saudită a criticat decizia Israelului, afirmând că aceasta consolidează „măsuri unilaterale și separatiste” contrare dreptului internațional.

Palestina a condamnat recunoașterea, descriind-o drept o amenințare la adresa securității arabe și regionale.

Egiptul a anunțat că a coordonat cu parteneri regionali pentru a se opune deciziei, ministrul de externe Badr Abdelatty discutând telefonic cu omologii săi din Somalia, Turcia și Djibouti despre „evoluțiile periculoase” din Cornul Africii.

Miniștrii au convenit asupra unei „respingeri și condamnări totale” a recunoașterii și au reafirmat sprijinul deplin pentru unitatea, suveranitatea și integritatea teritorială a Somaliei.

Fostul premier al Turciei, Ahmet Davutoglu, a făcut o serie de recomandări președintelui Recep Tayyp Erdogan și guvernului de la Ankara pentru a încerca să salveze situația, numind mișcarea Israelului drept o „umilință a lumii islamice”. Comentariul integral poate fi citit aici.