CCR dă un nou termen pentru dezbaterea legii privind pensiile magistraților

Decizia Curții Constituționale în legătură cu proiectul Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraților a fost din nou amânată din cauza lipsei de cvorum.

• Ficțiunea sancțiunilor: Europa continuă să cumpere gaz rusesc
• Inflație fără precedent de interviuri ale judecătorilor CCR. Oare ce îi sperie?
• Ilie Bolojan pune presiune pe români. Guvernul a adoptat o nouă măsură menită să-i facă de râs public
• Procurorul Emilian Eva încearcă să scape de condamnarea pentru luare de mită
• Criză de personal în construcții și instalații

Din cei nouă judecători ai CCR,  doar cinci au intrat în această dimineață, în sala de dezbatere. Este vorba despre Iulia Scântei, Simina Tănăsescu, Asztalos Csaba, Mihaela Ciochină și Dacian Dragoș.

Noul termen anunțat de președintele CCR, Simina Tănăsescu, este 16 ianuarie 2026, ora 10.00.

„Am constatat şi astăzi, ca şi ieri, că nu a putut fi întrunit cvorumul, dar trebuie precizat că, în şedinţa care a fost stabilită pentru data de 28 decembrie, plenul a început în formaţie completă, el s-a diminuat pe parcursul şedinţei. Astăzi n-a putut fi întrunit deloc. Pentru că am constatat, am citit, mai citesc şi eu presa, am constatat în presă că unii dintre dumneavoastră au lansat şi unele speculaţii legate de o posibilă amânare a pronunţării sau întreruperea deliberărilor, pot să fac precizări şi în acest sens. Prevederea legală stabileşte că întreruperea deliberărilor poate fi realizată dacă din punct de vedere, procedural este cerută de un judecător, iar pe fond, cererea este justificată pentru o mai bună studiere a problemelor care formează obiectul dezbatării. Nu pot nici să confirm, nici să infirm nimic legat de vreo astfel de solicitare, întrucât şedinţa de deliberări nu s-a terminat de ieri până astăzi şi nu o să se termine până la următorul termen

Dar pentru că am văzut în presă speculaţii legate de un eventual studiul de impact, trebuie să precizez: studiul de impact e un document premergător în adoptarea actelor normative, e reglementat de legea 24/2000, nu e o noutate. Şi nu fac altceva decât să precizez informaţii care sunt cunoscute în spaţiul public pentru că sunt publicate deciziile noastre în Monitorul Oficial. Curtea Constituţională are o constantă jurisprudenţă, în sensul că studiile de impact nu sunt criteriu pentru analiza constituţionalităţii legilor. E o opinie majoritară, opinia minoritară crede că studiile de impact ar putea fi utile în analiza controlului. Dar asta e jurisprudenţa în momentul de faţă, deci studiile de impact nu sunt relevante în analiza noastră.

Următorul termen a fost stabilit pentru vineri, 16 ianuarie, la ora 10.00”, a declarat Simina Tănăsescu.

Noul proiect de modificare a pensiilor magistraților adoptat de Guvern prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani. Cuantumul pensiei nu poate depăși 70% din indemnizația netă primită în ultima lună de activitate.

Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Judecătorii și procurorii au solicitat ca pensia lor să fie aproape la același nivel cu ultimul salariu încasat, în timp ce premierul Ilie Bolojan a insistat ca pensia să nu fie mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat.

Primul proiect al reformei pensiilor magistraților a fost declarat neconstituțional de CCR pe 20 octombrie, ca urmare a unei sesizări depuse de Înalta Curte de Casație și Justiție. CCR a motivat atunci că Guvernul nu a solicitat, în intervalul de timp prevăzut de lege, aviz de la CSM, chiar dacă acesta este consultativ.

Judecătorii de la Instanța supremă au decis la începutul lunii decembrie, cu unanimitate de voturi, să sesizeze Curtea Constituțională în legătură cu noul proiect.

Magistrații au fost convocați de președintele ICCJ, Lia Savonea, pentru a-și exprima poziția, în cadrul Secțiilor Unite, în legătură cu noul proiect al pensiilor speciale de care urmează să beneficieze judecătorii și procurorii.

Toți cei 102 judecători prezenți la ședință au votat pentru sesizarea CCR.

Potrivit unui comunicat al Instanței supreme, legea discriminează magistrații față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu; încalcă brutal independența justiției; elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrați; încalcă standardele internaționale statuate prin jurisprudența CJUE și CEDO; nu respectă caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale; utilizează termeni ambigui și neclari și prezintă lacune normative care fac legea incompatibilă cu standardul de claritate și previzibilitate într-un stat de drept.