De ce este importantă ziua de 15 martie pentru maghiari? Evenimentul a fost sărbătorit și în România

Cunoscută ca Revoluția Maghiară din anul 1848, a fost cel mai important eveniment din istoria Ungariei, din epoca modernă, care a dus la formarea identității naționale a poporului maghiar.

Momentul 15 martie 1848 este acela când flacăra revoluționară a maghiarilor a rămas aprinsă și a ars intens până în data de 4 octombrie 1849.

Revendicările revoluționarilor

Totul a început în Buda și în Pesta, cele două orașe care au ajuns să formeze după un timp actuala capitală a Ungariei, Budapesta. Mai mulți manifestanți l-au forțat pe guvernatorul imperial să accepte toate cele 12 revendicări ale Revoluției Maghiare.

Concentrându-se, în mare parte, pe pace, libertate și înțelegere, ungurii de la acea vreme militau pentru probleme importante, cum ar fi:  libertatea presei și desființarea cenzurii; un guvern independent maghiar la Buda-Pesta; adunare națională anuală la Pesta; egalitate civilă și religioasă în fața legii; o gardă națională maghiară; plată universală și echitabilă a impozitelor; desființarea iobăgiei; curți cu juri bazate pe reprezentativitate juridică egală; crearea unei bănci naționale a Ungariei; armata maghiară să fie un sprijin al națiunii, ca soldații să nu fie duși în străinătate și ca soldați străini să fie luați de pe teritoriul ungar; eliberarea prizonierilor politici; unirea cu Transilvania.

Citește și: Declarație șocantă a unui deputat UDMR

Cele 12 puncte au fost recitate des în spațiul public din acea vreme, împreună cu poezia „Nemzeti dal” (Cântul națiunii) a lui Sándor Petőfi și au reușit să pună bazele mișcării de independență maghiară.

Viktor Orban despre momentul 15 martie 1848

Despre acele momente a vorbit joi (n.r. 15 martie) și premierul maghiar, Viktor Orban:

„Acele clipe, care nici după secole nu-și pierd din perfecțiunea și claritatea lor, reprezintă fenomene luminoase rare pe cerul istoriei. În ziua de 15 martie 1848, toate simbolurile – începând cu prima cocardă (n.r. insignă sau panglică, în această situație fiind colorată în cele trei culori ale steagului Ungariei), continuând cu poezia intitulată Cântul națiunii (n.r. Nemzeti dal), scrisă de poetul Petőfi Sándor și terminând cu cele Douăsprezece Puncte, prin care tineretul revoluționar și-a exprimat revendicările – vesteau solidaritatea națiunii maghiare și dorința ei de libertate.

Iar de atunci, strălucirea acestei zile ne marchează viața, precum a luminat și cele mai sumbre decenii în care părțile națiunii erau despărțite și sufereau sub diferite dictaturi.”

Noi clipe de tensiune

Au urmat mai multe răscoale în țară, care le-au permis reformiștilor să formeze un guvern maghiar, condus de premierul Lajos Batthyány. Acesta a adoptat o serie de reforme, cunoscute ca Legile din Aprilie, care au format un sistem politic democratic în Ungaria.

Citește și: Justiția și Centenarul vrajbei noastre

În vara anului 1848, miniștrii guvernului maghiar au încercat să obțină susținere habsburgică împotriva mareșalului austriac de etnie croată Josip Jelačić, care, la rândul său, a folosit armata austriacă împotriva Dietei maghiare. La sfârșitul lunii august, guvernul imperial din Viena a ordonat guvernului maghiar să organizeze armata, pentru a trimite trupele în nordul Italiei.

În acea perioadă, războiul era organizat pe trei fronturi: împotriva trupelor croate ale lui Jelačić, dar și în Banat și în Transilvania. Radicalii maghiari din Pesta au considerat conflictul general ca pe o oportunitate, iar Parlamentul a cedat în fața lor, în septembrie.

Din cauza revoluției din Viena, austriecii au acceptat guvernul maghiar. Totuși, după ce revoluția austriacă a fost înfrântă și Franz Joseph I l-a înlocuit pe tronul Austriei pe unchiul său, Ferdinand I al Austriei, el nu a mai recunoscut guvernul maghiar.

Conflictele au degenerat în război!

Ruptura între Viena și Pesta s-a întâmplat atunci când mareșalului Lamberg i-a fost dat controlul asupra armatei Ungariei. Câteva zile mai târziu, Lamberg a fost atacat și ucis la sosirea în Pesta de o mulțime revoluționară. Ca răspuns, Curtea Imperială a Austriei a ordonat dizolvarea guvernului maghiar, fiind considerat incapabil să păstreze ordinea publică.

Citește și: Klaus Iohannis a discutat cu omologul său din Serbia. Ce au stabilit cei doi șefi de stat?

Astfel, a început războiul între revoluționarii din Ungaria și trupele imperiale austriece. Armata maghiară a reușit, până în primăvara anului 1849, să aibă sub control tot Ardealul, cu excepția cetăților Alba Iulia și Deva și a centrului Munților Apuseni.

Finalul a fost unul tragic pentru vecinii noștri din vest: Armata Imperială și Regală austriacă, cu ajutorul Armatei de Intervenție a Imperiului Rus, reușește să învingă Armata Revoluționară Maghiară. Autoritatea Imperială anulează reformele revoluției și, în consecință, instaurează un regim militar pe teritoriile coroanei maghiare, subordonat direct Cancelariei Imperiale.

Pe scurt, Revoluția din 1848 s-a întâmplat din cauza tensiunilor acumulate între maghiari și austrieci, cei din urmă fiind aceia care au impus monarhi germani în Ungaria timp de peste trei secole. Așa s-a întâmplat că dorința de a ieși din sfera de influență a Austriei a dus la o mișcare naționalistă care s-a materializat în Revoluția din 1848.

Oficial, ziua de 15 martie a fost adoptată ca zi de sărbătoare națională de Parlamentul din Budapesta în anul 1991, alături de alte două sărbători naționale importante: sărbătoarea Sfântului Rege Ştefan I, întemeietorul Regatului Ungariei (20 august) și comemorarea Revoluției din anul 1956 (23 octombrie).

Revoluția a fost celebrată și în România

Astăzi, momentul 15 martie, una dintre cele trei mari sărbători naționale din Ungaria, a fost celebrat atât la vecinii din vest, cât și în România. Oameni politici și din domeniul culturii, precum și cetățeni obișnuiți au participat la ceremoniile din marile orașe ale celor două țări.

UDMR a organizat adunări de amploare, diverse parade, mișcări și evenimente cultural-artistice în mai multe orașe din România, unde comunitatea maghiară este vocală.

Citește și: Kovesi are „suferințe morale” de 1 milion de lei din cauza jurnaliștilor

În Cluj-Napoca, peste 800 de persoane au plecat într-o procesiune prin centrul municipiului. Participanţii la eveniment s-au adunat în jurul orei 11:00 în faţa Institutului Teologic Protestant din Cluj-Napoca și au mers până la Biserica romano-catolică Sf. Mihail, unde au asistat la o slujbă religioasă. Cei prezenți au purtat steaguri ale Ungariei, ale Ținutului Secuiesc, ale Transilvaniei și ale României și au cântat cântece patriotice din timpul Revoluției din 1848.

Totodată, participanții au depus coroane de flori la plăcuţa de pe fostul Hotel Biasini, unde, în timpul Revoluţiei de la 1848, a fost cazat poetul revoluţionar maghiar Petőfi Sándor.

În Satu Mare, cetățenii s-au adunat și au depus coroane cu flori la bustul poetului naţional al Ungariei, Petőfi Sándor. În continuare, maghiarii au pornit spre Piaţa Libertăţii, unde a avut loc dezvelirea statuii contelui Szechenyi Istvan. Ceremonia fost acompaniată de un moment religios susţinut de episcopul romano-catolic al Maramureșului și al Sătmarului, Schonberger Jeno, împreună cu episcopul reformat de pe lângă Piatra Craiului, Csury Istvan.

Au rostit cuvântări preşedinte UDMR, Kelemen Hunor, urmat de preşedintele filialei judeţene a UDMR Satu Mare, Pataki Csaba şi preşedintele filialei municipale, primarul Kereskenyi Gabor.

Tensiune la Târgu Mureș!

Ziua Maghiarilor de Pretutindeni nu a fost lipsită de incidente, în România. Astfel, în Târgu Mureș, deputatul L. Simon Laszlo, din partea formaţiunii Fidesz, din Ungaria, a criticat hotărârile prin care maghiarii din România nu se pot implica, prin vot, în procesele democratice din Ungaria.

Citește și: Cseke Attila: Codul Administrativ este greu de acceptat pentru UDMR!

„Trebuie ca maghiarii din Ungaria şi cei forţaţi într-o existenţă minoritară de către dictatul de pace de la Trianon să se ţină de mână, să se ajute reciproc şi să răspundă uniţi la procesele care aduc în pericol întreaga comunitate europeană.

Miza alegerilor din Ungaria este dacă Ungaria va deveni o ţară de imigraţie sau dacă reuşim să deschidem ochii europenilor. Tocmai de aceea nu sunt de acord ca maghiarii din Transilvania să poată vota doar la alegerile din România şi nu pot să mă identific nici cu afirmaţia că maghiarii din Transilvania nu trebuie să fie atenţi la politica din Ungaria”, a declarat Laszlo.

El a subliniat și faptul că acțiunile sale făcute pentru ungurii din Transilvania pot si considerate ca o „luptă pentru libertate”.

Primarul Municipiului Sfântu-Gheorghe s-a aflat în ilegalitate!

Nu în ultimul rând, Primăria Municipiului Sfântu-Gheorghe a arborat numai steagurile Ungariei cu ocazia acestei sărbători, motiv pentru care a primit o somație din partea Prefecturii județului Covasna. Aceasta este o problemă pentru autorități deoarece, potrivit legii, drapelele altor state pot fi arborate pe teritoriul României numai împreună cu drapelul naţional.

Citește și: Lăsata Secului din Harghita s-a lăsat cu vizite oficiale

Primarul a făcut acest gest în data de 13 martie, cu două zile înainte de sărbătoarea propriu-zisă.

„Ca urmare a arborării, în data de 13.03.2018, a mai multor drapele ale Ungariei în centrul municipiului Sfântu-Gheorghe, Instituţia Prefectului Judeţul Covasna a transmis o somaţie Primarului municipiului Sfântu-Gheorghe, prin care s-a solicitat respectarea prevederilor Legii nr.75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice.

Potrivit art.7 din Legea nr.75/1994, drapelele altor state se pot arbora pe teritoriul României numai împreună cu drapelul naţional şi numai cu prilejul vizitelor cu caracter oficial de stat, al unor festivităţi şi reuniuni internaţionale, pe clădiri oficiale şi în locuri publice stabilite cu respectarea prevederilor prezentei legi”, se arată într-un comunicat de presă al Prefecturii Covasna.

Declarațiile premierului Viktor Orban

Joi (n.r. 15 martie) am putut urmări și discursurile politice ale premierului maghiar, Viktor Orban și ale premierului din România, Viorica Dăncilă.

Reprezentantul Guvernului de la Budapesta, de exemplu, a vorbit despre solidaritate și despre apărarea libertății și a culturii maghiare.

Citește și: Teodor Meleșcanu: Ne dorim relații pragmatice și predictibile cu Rusia

„Astăzi a venit din nou vremea când trebuie să ne apărăm împreună libertatea și cultura milenară, deoarece noi, maghiarii, nici astăzi nu ne dorim altceva decât să putem sărbători împreună eroii și să clădim o lume în care putem folosi limba noastră în mod liber și putem spune cu mândrie că, aidoma strămoșilor noștri, și noi vrem să trăim în Bazinul Carpatic sub semnul tricolorului care simbolizează forță, fidelitate și speranță în viitor”, a afirmat Orban, într-un discurs rostit cu ocazia Zilei Maghiarilor de Pretutindeni.

Totodată, Orban a remarcat, în discursul său, și faptul că anul 2018 marchează un moment foarte important timpul care a trecut de la Revoluția Maghiară.

„Dați-mi voie să vă salut respectuos pe dumneavoastră, cu ocazia împlinirii a 170 de ani de la declanșarea Revoluției începute în 1848 și să vă urez ca versurile ‘Trăiască libertatea maghiară! Trăiască patria!’ să răsune încă timp de sute de ani, de la Berehove, la Novi Sad și de la Dunajska Streda la Miercurea Ciuc”, a declarat Viktor Orban.

Ce a spus premierul Viorica Dăncilă?

În același timp, deoarece comunitatea maghiară din România formează cel mai numeros grup minoritar din țară, premierul român, Viorica Dăncilă a adresat câteva cuvinte reprezentanților maghiari. Ea arată că Ziua Maghiarilor de Pretutindeni este o ocazie de a sărbători comunitatea maghiară din România, împreună cu relaţiile reciproce de bună convieţuire dintre popoare.

„Adresez concetăţenilor maghiari un salut cordial şi îi felicit la împlinirea a 170 de ani de la momentul istoric în care revoluţionarii maghiari s-au alăturat mişcărilor europene de eliberare naţională.

Perspectiva asupra istoriei ne arată că este momentul unei mutări de accent pe lucrurile care îi unesc pe români şi maghiari şi care sprijină legăturile interumane, schimburile culturale, perspectiva europeană comună, promovarea tradiţiilor şi a obiceiurilor care ne definesc”, a afirmat premierul Dăncilă.

Citește și: Remilitarizarea POLITICII GLOBALE

Totodată, Viorica Dăncilă consideră că Anul Centenarului din România are semnificații importante pentru români și dorește, cu această ocazie, să sublinieze contribuția minorităţilor naţionale la moştenirea culturală comună.

„România promovează dezideratul european <unitate în diversitate> şi susţine, cu determinare, atât libera exprimare a identităţii etnice, cât şi promovarea elementelor identitare de limbă, tradiţie, patrimoniu cultural. Ne bazăm, în demersurile noastre, şi pe sprijinul organizaţiilor civice şi culturale ale maghiarilor din România.

Anul Centenarului este un an cu semnificaţii profunde pentru societatea românească în ansamblul său, iar în acest context doresc să subliniez aportul minorităţilor naţionale la moştenirea culturală comună care defineşte societatea românească în ansamblul ei, precum şi contribuţia acestora la edificarea statului român modern.

Guvernul României aspiră la unitatea eforturilor din partea tuturor cetăţenilor pentru a reuşi, împreună, să construim ţara în care ne dorim să trăim. La mulţi ani tuturor maghiarilor din România!”, a încheiat discursul premierul Viorica Dăncilă.