WC -ul de aur și prietenii lui Volodimir Zelenski

În Ucraina anului 2025, corupția nu e doar vreo sintagmă rătăcită prin dezbateri politice – este o rană deschisă care amenință să înghită întregul sistem, în frunte cu președintele ucrainean.

• Mesajul de Crǎciun al Patriarhului Daniel
• Retrospectiva 2025. UE s-a trezit într-o nouă lume
• Una dintre cele mai frumoase picturi ale Nașterii Domnului și povestea ei
• Crăciun cu bucurie!
• CSM a trimis președintelui, Guvernului și Ministerului Justiției rezultatele chestionarului privind problemele din justiție

CORUPȚIA, PREA VIZIBILĂ?

Cel mai recent și exploziv scandal, botezat „WC-ul de aur” sau „Operațiunea Midas”, a izbucnit în noiembrie 2025 și lovește direct în cercul apropiat al președintelui Volodimir Zelenski. 

Este vorba despre o mită de peste 100 de milioane de dolari în sectorul energetic, care implică oficiali guvernamentali, companii de stat și unde avem de a face chiar cu menționarea numelui lui Zelenski în actele de acuzare (se pare că în urma unor înregistrări audio). 

Cel mai răsunător caz din 2025 implică Energoatom, compania nucleară de stat, unde o schemă de corupție a sifonat aproximativ 100 de milioane de dolari prin contracte umflate pentru infrastructură energetică – un sector critic, țintit constant de atacuri rusești, așadar numai bun de a fi refăcut de oricâte ori ar fi necesar.

Investigația NABU (Biroul Național Anticorupție), bazată pe 15 luni de interceptări și peste 70 de percheziții, a dus la acuzații împotriva a opt suspecți, inclusiv pentru abuz de putere, mită și îmbogățire ilicită. 

Schema presupunea comisioane de 10-15% din contracte supraevaluate, cu fonduri spălate prin firme legate de un fost deputat ucrainean, acum senator rus, Andrii Derkach. 

Legătura cu ajutoarele UE? Ener-goatom gestionează proiecte finanțate parțial din fonduri europene pentru securizarea centralelor nucleare, iar aici corupția ridică întrebări despre deturnarea banilor destinați reconstrucției. 

UE, care a alocat miliarde pentru energie în Ucraina, vede acest scandal ca pe un test al reformelor. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat un împrumut de 7 miliarde de dolari pe 19 noiembrie 2025, dar a condiționat viitoarele tranșe de „progrese continue în combaterea corupției”. Condiționarea e doar teoretică, potrivit tradiției, însăși Comisia fiind din ce în ce mai suspectă de corupție în relație cu Ucraina și cu companiile complexului militar-industrial.

Scandalul actual a provocat totuși reacții: politicieni UE au avertizat că această corupție „oferă muniție țărilor ca Ungaria, care susțin că Ucraina e prea coruptă pentru aderare”, iar cancelarul german Friedrich Merz a cerut „măsuri rapide” în discuții cu Zelenski, fără să spună ce „măsuri” așteaptă. Așadar, nu corupția pare să fie problema, ci faptul că aceasta devine prea vizibilă.

DEMISII ÎN LANȚ

Ministrul Energiei, Svitlana Hrynchuk, a fost concediată de parlamentul ucrainean pe 19 noiembrie cu un vot zdrobitor (315 pentru). 

Fostul vicepremier și șef al Naftogaz, Oleksiy Chernyshov, un aliat cheie al lui Zelenski, este acuzat că a primit mită de milioane și a fost arestat. 

Ministrul Justiției, Herman Halush-chenko, a demisionat și el, iar scandalul a provocat un blocaj în parlament, cu opoziția cerând demisia întregului guvern. 

Analiștii spun că asta e cea mai mare criză pentru Zelenski, erodând încrederea publică și ajutorul internațional. Președintele ucrainean, ales în 2019 pe valul anti-corupție, se confruntă acum cu acuzații conform cărora tolerează scheme de corupție în cercul său. Timur Mindich, fost partener de afaceri al lui Zelenski (co-proprietar al studioului Kvartal 95), este considerat „creierul” schemei, folosindu-și legăturile pentru a influența miniștri și a extrage comisioane. 

Mindich a fugit în Israel, iar Zelenski a impus „sancțiuni” împotriva lui, dar NABU l-a menționat pe președintele Zelensky în documente ca „factor de protecție” pentru rețea. 

Rustem Umerov, fost ministru al Apărării, implicat indirect prin legături cu Mindich, a fugit din țară. 

Zelenski însuși nu e acuzat oficial, dar menționarea numelui său în documente NABU ridică întrebări. 

Criticii, inclusiv opoziția, spun că președintele tolerează corupția pentru a-și menține aliații. 

Un deputat ucrainean a acuzat în iulie 2025 că Zelenski fură 10 miliarde de dolari anual, iar un scandal din iulie implică NABU investigând furt de ajutoare străine. Criticii acuză că Zelenski a încercat să slăbească NABU prin legi din iulie 2025, retrase doar sub presiunea UE. 

Aceste cazuri nu sunt izolate: în aprilie 2025, NABU a arestat 5 persoane pentru furt de 17 milioane de dolari din fonduri militare, iar în ianuarie 2024, alți 5 oficiali au furat 40 de milioane destinate armamentului. 

Ultimul caz este cel al șefului de cabinet al președintelui, Andrii Iermak, căruia procurorii i-au percheziționat casa și i-au adus grave acuzații. Lupta anticorupție pare să devină vitală – dar cine o va câștiga?