Regina Ana a României a încetat din viață

Casa Regală a României este în doliu. Majestatea Sa Regina Ana a României a încetat din viață. Decesul a survenit în Elveția. Regina Ana avea 92 de ani.

Începând de marți, cărți de condoleanțe vor fi deschise simultan la Castelul Peleș, la Palatul Regal din Calea Victoriei și la Palatul Elisabeta. Ele vor fi la dispoziția publicului timp de 40 de zile de la data decesului. Condoleanțele pot fi transmise online la adresa www.familiaregala.ro/mesaje.

Toți cei care doresc să depună flori, jerbe sau coroane sunt invitați să o facă, începând de marți, la Palatul Regal din Calea Victoriei, în fața intrării principale, se arată în comunicatul Biroului de Presă al Majestății Sale Regelui Mihai I.

„Conform cu tradițiile Funeraliilor Regale din țara noastră, corpul neînsuflețit al Reginei Ana va fi depus pentru o zi în Holul de Onoare al Castelului Regal din Calea Vicctoriei. Înmormântarea va avea loc la Curtea de Argeș în Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală”, se arată în comunicat.

Regina Ana,  al cărui prenume complet este  Anne Antoinette Françoise Charlotte Zita Marquerite, s-a născut la 18 septembrie 1923 la Paris și a fost soția Majestății Sale Regelui Mihai I al României.

Căsătoria Principesei Ana de Bourbon-Parma cu Regele Mihai a avut loc în exil, în iunie 1948, la Atena. Fiind de religie catolică, Principesa Ana ar fi avut nevoie de o dispensă papală pentru a se căsători cu regele României, care era creștin-ortodox. La acel moment o astfel de dispensă era considerată normală numai dacă soțul/soția non-romano-catolic ar fi îngăduit ca eventualii copii rezultați din căsătorie să fie botezați și crescuți în religia romano-catolică. Regele Mihai a refuzat să facă o astfel de promisiune din moment ce ar fi violat statutul constituțional al monarhiei românești. Pentru a rezolva această problemă, însăși regina-mamă a României, Elena însoțită de mama miresei, principesa Margareta, au hotărât să prezinte cazul în fața Sfântului Scaun, respectiv mergând în audiență la papa Pius al XII-lea. În ciuda argumentelor reginei Elena, papa nu a fost de acord cu dispensa.

Nereușind să obțină dispensa necesară, cuplul a continuat cu pregătirile pentru nuntă. Astfel, la cererea papei Pius, Xavier ducele de Parma a emis o declarație prin care obiecta împotriva oricărei căsătorii fără acordul papei sau a familiei miresei, interzicându-le părinților miresei să participe la ceremonie.

În aceste circumstanțe, familia miresei a fost reprezentată de unchiul matern al principesei, Erik al Danemarcei, care a condus mireasa la altar. La ceremonie au fost prezenți, printre alții, regina-mamă Elena a României, Irina ducesa de Aosta, Katherine principesă a Greciei, Regina Alexandra a Iugoslaviei, Regina Frederika a Greciei alături de regele Paul al Greciei, gazdele evenimentului, Amedeo duce de Aosta, principele Erik al Danemarcei, unchiul reginei Ana, și rude din partea familiilor de Hanovra și Hesse. Tatăl regelui Mihai, Carol, și surorile acestuia, Maria, fostă regină-mamă a Iugoslaviei, Elisabeta, fostă regină a Greciei, și Ileana, arhiducesă de Habsburg-Toscana au fost înștiințați de eveniment însă nu și invitati. La început, au trăit în Italia și în Marea Britanie, apoi s-au mutat în Elveția.

Au împreună cinci fiice: Margareta, Principesă Moștenitoare a României, Custode al Coroanei României, Elena, Irina, Sofia și Maria.

Funeralii regale 

Ceremonialul Curții Regale prevede instituirea doliului la încetarea din viață a unui membru al Familiei Regale, a unui suveran străin sau al unui membru al unei Case Suverane străine. Șeful Casei Regale impune condițiile doliului care este anunțat în Monitorul Oficial. Mareșalul Curții notifică doliul Corpului Diplomatic prin decanul acestuia. Toate persoanele care aparțin Curții regale poartă doliu. Persoanele care se prezintă la curte în această perioadă sunt obligate să poarte ținuta de doliu.

Ultimele funeralii regale din țara noastră au avut loc la 24 iulie 1938. Atunci au avut loc funeraliile naționale ale Reginei Maria. Ea s-a stins în credința ortodoxă, la care trecuse în 1926 cu ocazia Buneivestiri. Bucureștiul a fost împodobit în mov. Funeraliile Reginei Maria au avut caracter militar «corpul ei pe un afet de tun», urmat de calul său în ale cărui scări se aflau cizmele întoarse, au străbătut Bucureștiul. Potrivit dorinței sale, trupul i-a fost înhumat la Curtea de Argeș, iar inima depusă în bisericuța Stella Maris la Balcic. În 1940, caseta a fost așezată în firida unei stânci de lângă Castelul Bran. În 1968, aceasta a fost dusă în incinta castelului. Din 1971, a intrat în patrimoniul Muzeului Național de Istorie din București.

La înmormântările Regilor Ferdinand și Maria au participat numeroase delegații străine.

Regina Elisabeta, care a murit la 9 februarie 1916 la Palatul Regal din București este înmormântaă la Curtea de Argeș, odată cu osemintele fiicei sale.

Pentru Regii înmormântați la Curtea de Argeș, se oficiază parastasurile și pomenirile la 9 și la 40 de zile după moarte.