Doi congresmeni republicani ai Comisiilor de Apărare din Camera Reprezentanților și Senatului American au transmis un comunicat în care și-au exprimat dezacordul față de hotărârea Pentagonului de a retrage o parte din trupele americane din Europa, inclusiv din România.
- Tomac, desemnat pentru a-i face partid lui Nicușor Dan? Care sunt reacțiile partidelor
- Prin desemnarea lui Tomac, Nicușor Dan a încălcat Constituția. Ce-a spus CCR
- Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac să formeze guvernul
- Unde mai spionează China
- CCR a decis: Ordonanța SAFE este constituțională. Conflictul constituțional Parlament-Guvern pe SAFE se judecă în 10 iunie
Roger Wicker, republican din Mississippi, președintele Comisiei pentru Forțe Armate a Senatului, și reprezentantul Mike Rogers (republican din Alabama), președintele Comisiei pentru Forțe Armate a Camerei Reprezentanților, au precizat că reducerea prezenței trupelor în Europa de Est ar putea „duce la retrageri suplimentare ale forțelor americane” din zona respectivă.
Cei doi au emis următoarea declarație în care își exprimă îngrijorarea cu privire la anunțul Pentagonului că va întrerupe brigada americană rotativă din România, care pare necoordonată și direct în contradicție cu strategia președintelui:
Congresul SUA se opune deciziei Pentagonului de retragere a trupelor americane din România*
Rogers și Wicker: Ne opunem ferm deciziei Pentagonului de a reduce prezența trupelor americane în România
Washington, D.C. – Senatorul american Roger Wicker, R-Miss., președintele Comitetului Senatului pentru Servicii Armate, și reprezentantul Mike Rogers (R-AL), președintele Comitetului Camerei Reprezentanților pentru Servicii Armate, au emis următoarea declarație în care își exprimă îngrijorarea cu privire la anunțul Pentagonului că va întrerupe rotația brigăzii americane în România, ceea ce pare necoordonat și în contradicție directă cu strategia președintelui:
„Ne opunem ferm deciziei de a nu menține brigada americană rotativă în România și procesului Pentagonului de revizuire a poziției forțelor armate, care ar putea duce la reducerea în continuare a forțelor americane din Europa de Est.
La 19 martie am declarat că nu vom accepta modificări semnificative ale structurii noastre de luptă care sunt făcute fără un proces interinstituțional riguros, fără coordonarea cu comandanții combatanți și cu Statul Major Interarme și fără colaborarea cu Congresul.
Din păcate, se pare că exact asta se încearcă să se facă. Acum două săptămâni, președintele Trump a declarat că Statele Unite nu vor retrage forțele americane din Europa, ci vor muta unele dintre ele puțin.
Președintele are dreptate când spune că poziția forțelor americane în Europa trebuie actualizată, având în vedere că NATO preia sarcini suplimentare și că natura războiului se schimbă. Dar această actualizare trebuie coordonată pe scară largă atât în cadrul guvernului american, cât și cu NATO.
România a fost un aliat puternic, realizând investiții majore pentru a găzdui forțele americane și a moderniza infrastructura care le susține. România a cheltuit peste 2% din PIB pentru armată timp de mulți ani și s-a angajat să atingă 5% din PIB. Aceste investiții, alături de contribuțiile sale la apărarea estică a NATO și la securitatea Mării Negre, subliniază rolul central al României în securitatea Alianței. În mod deosebit, din 2016, România găzduiește un detașament american de apărare antirachetă Aegis Ashore, acceptând riscuri politice, militare și economice substanțiale pentru a utiliza sisteme concepute în primul rând pentru apărarea aliaților NATO, mai degrabă decât pentru propriul teritoriu.
Datorită leadershipului președintelui Trump, aliații noștri europeni au acceptat să suporte o parte din povara apărării colective la un nivel fără precedent. Cu toate acestea, reînarmarea Europei va dura. Retragerea prematură a forțelor americane de pe flancul estic al NATO, la doar câteva săptămâni după ce dronele rusești au încălcat spațiul aerian românesc, subminează puterea de descurajare și riscă să provoace noi agresiuni din partea Rusiei.
Această decizie transmite, de asemenea, un semnal greșit Rusiei, chiar în momentul în care președintele Trump exercită presiuni pentru a-l forța pe Vladimir Putin să se așeze la masa negocierilor pentru a obține o pace durabilă în Ucraina. Președintele are perfectă dreptate: acum este momentul ca America să-și demonstreze hotărârea împotriva agresiunii rusești. Din păcate, decizia Pentagonului pare necoordonată și în contradicție directă cu strategia președintelui.
Este îngrijorător faptul că Congresul nu a fost consultat înainte de luarea acestei decizii, mai ales având în vedere sprijinul clar, bipartizan și bicameral pentru o poziție fermă a SUA în Europa, exprimat atât în versiunea Camerei Reprezentanților, cât și în cea a Senatului a Legii privind autorizarea apărării naționale pentru anul fiscal 2026. Legislația clarifică, de asemenea, intenția Congresului de a nu se aduce modificări poziției SUA în Europa fără un proces de revizuire aprofundat.
Solicităm Pentagonului clarificări cu privire la modul în care intenționează să atenueze impactul acestei decizii asupra poziției de descurajare și apărare a NATO și dacă s-a coordonat cu aliații pentru a minimiza aceste consecințe. De asemenea, vom solicita asigurări că, așa cum a declarat anterior președintele, cele două brigăzi blindate din Polonia vor rămâne pe poziții și că Statele Unite vor continua să mențină o prezență rotativă persistentă în Polonia, statele baltice și România.”















































