Nicușor Dan, martie: Mi-aș dori să avem mai mulți soldați americani în România! MApN, octombrie: Americanii retrag trupe din România. 1000 de soldați rămân!

Ministerul Apărării Naționale a fost informat cu privire la redimensionarea unei părți a trupelor americane dislocate pe Flancul Estic al NATO, ca parte din procesul de reevaluare a posturii globale a forțelor militare ale SUA, se arată într-un comunicat de presă. Potrivit unei informări transmise Q Magazine, în România erau aproximativ două mii de soldați americani și vor rămâne 1000.

• Acordul Mercosur a intrat în vigoare
• Bolojan: Pensia specială nu va mai putea fi cumulată cu salariul în sectorul public. CSM arată că proiectul adoptat de Guvern e neconstituțional
• Topul libertății presei: România, locul 49 mondial. Ce state africane o depășesc
• Q Magazine face-to-face with Alexandru Balan. Pawn. Spy. Traitor.
• Din fabrica Philip Morris România de la Otopeni spre 54 de țări, pe 5 continente

Printre elementele brigăzii ce urmează să înceteze rotațiile în Europa se menționează și forțe destinate României, amplasate la Mihail Kogălniceanu.

Decizia era așteptată, România aflându-se în contact permanent cu partenerul strategic american.

Redimensionarea forțelor SUA reprezintă un efect al noilor priorități ale administrației prezidențiale, anunțate încă din luna februarie. Decizia a avut în vedere și faptul că NATO și-a consolidat prezența și activitatea pe Flancul Estic, ceea ce permite Statelor Unite să își ajusteze postura militară în regiune.

Decizia americană este de sistare a rotirii in Europa a unei brigăzi care deținea elemente în mai multe state NATO. Aproximativ o mie de militari americani vor rămâne dislocați în continuare pe teritoriul național, contribuind la descurajarea oricăror amenințări și reprezentând în continuare o garanție a angajamentului SUA pentru securitatea regională.

Explicațiile lui Moșteanu

Într-o conferință de presă, ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat că pe teritoriul nostru vor mai rămâne aproximativ 1000 de militari americani. Moșteanu a precizat că militarii americani vor rămâne la Mihail Kogălniceanu, la Deveselu și Câmpia Turzii.

„Steagul american va rămâne în România”, a declarat Moșteanu.

De asemenea, el a explicat de ce România a ajuns să afle pe surse din presa din Ucraina despre plecarea militarilor din SUA din România. Moșteanu a afirmat că MApN știa de dinainte ca informația să devină publică.

„O parte din planul de ajustare a costurilor americane la nivel mondial. Urma să fie o sincronizare între anunțuri. Azi noapte a ieșit pe niște surse, nu s-a mai întâmplat acest lucru. Am aflat luni de plecarea trupelor americane. Suntem în discuții cu aliații, e bine să avem mai multe trupe în România, dar ele vin cu un cost, fiecare țară și-l asumă. De aici încolo, e o discuție între fiecare stat”, a declarat Moșteanu.

Ministrul Apărării a insistat asupra faptului că „Armata României e principala forță de apărare a României” și pentru aceasta trebuie continuate investițiile.

„Vreau sa menționez că Armata României e principala forță de apărare a României, trebuie sa continuăm investițiile în echipamente și militarii români. Avem aliați solizi, ne apărăm cu ei, dar principala forță e Armata României și insist pe acest lucru”, a mai spus Ionuț Moșteanu.

De-a lungul timpului

Decizia americanilor vine după ce în ultimii ani toți oficialii au încercat să convingă Washingtonul nu doar să păstreze trupele pe teritoriul nostru, ci chiar să le mărească.

Iată câteva dintre declarațiile, făcute pe acest subiect, în ultimii doi ani:

„Avem o prezenţă militară aliată consistentă în România, dar i-am solicitat dlui secretar general să sprijine suplimentarea şi întărirea acestei prezenţe, dar şi consolidarea posturii NATO pe Flancul Estic, la Marea Neagră. Un astfel de demers este indispensabil pentru o descurajare credibilă a ameninţărilor ruseşti” (Marcel Ciolacu, prim-ministru – 18 noiembrie 2024)

„Am stat cam o jumătate de oră de vorbă cu dînsul (Keith Kellogg, emisarul special al SUA pentru Ucraina și Rusia n.n.). Şi el a spus: ”Importanţa Flancului Estic pentru securitatea regională şi americană rămîne intactă şi chiar va creşte”. Iar la întrebarea mea, care era şi o formă a dorinţei: ”Bazele noastre, bazele voastre din România se menţin?”. Răspunsul lui a fost: ”Se menţin şi chiar îşi vor spori importanţa”.” (Emil Hurezeanu, ministru de Externe – 22 februarie 2025)

„Europa, pentru a-și asigura apărarea, nu se poate descurca fără SUA, pentru că acesta a fost un construct care a funcționat foarte bine timp de 20 de ani. Dezvoltarea noastră din acești ani s-a datorat a două lucruri vitale: securitatea asigurată de NATO și apartenența la UE. Această stare nu poate fi înlocuită de pe o zi pe alta”. (Ilie Bolojan, președinte interimar – 11 martie 2025)

„Mi-aș dori să avem mai mulți soldați americani în România. Este o măsură de siguranță” (Nicușor Dan – 15 martie 2025)

„NATO rămîne fundamentul apărării colective, iar NATO fără SUA nu poate respecta acest fundament. Prin urmare, consider că toate acordurile militare pe care România le-a încheiat cu Statele Unite, cu companii din Statele Unite, trebuie respectate și există bugete alocate în acest scop, astfel încît să existe continuitate în toate programele NATO din România și să nu existe probleme din acest punct de vedere”. (Ilie Bolojan, președinte interimar – 21 martie 2025)

„Am avut o scurtă discuție cu Pete Hegseth, secretarul american al Apărării, la summitul NATO de la Haga, în marja reuniunii miniștrilor apărării din NATO. Am reafirmat angajamentul României de a consolida parteneriatul strategic cu SUA și l-am invitat în România pentru a discuta pe teren lucrurile extraordinare pe care le putem face împreună, România și SUA, pentru a consolida securitatea flancului estic și a sprijini eforturile noastre comune în cadrul NATO”. (Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării – 25 iunie 2025)

„Summit-ul NATO de la Haga a reprezentat pentru noi și un moment pentru a construi relația România-SUA. Ambele țări au în acest an noi președinți și echipe guvernamentale înnoite după alegeri. Atît Declarația finală a Summit-ului, care include angajamentul ferm al Aliaților, în baza articolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord, cît și contactele cu oficialii americani în marja reuniunii, constituie, la rîndul lor, o baza reînnoită și pentru dezvoltarea Parteneriatului Strategic România-SUA”. (Oana Țoiu, ministră de Externe, 26 iunie – 2025)

„Pe fondul agravării situației de securitate din Orientul Mijlociu, caracterizată de tensiuni acute și implicații de ordin existențial, SUA cu scopul de a-și proteja capabilitățile și interesele, au decis suplimentarea forțelor în regiune. Ținînd seama de poziționarea geostrategică a României, SUA au solicitat autorităților din țara noastră utilizarea unor facilități militare, precum Baza 57 aeriană Mihail Kogălniceanu. Sprijinul României se poate dovedi util pentru a proteja interesele americane în Orientul Mijlociu și evidențiază rolul esențial al țării noastre în arhitectura de securitate euroatlantică și relevanța bazelor din regiunea Mării Negre pentru interesele Statelor Unite ale Americii, în contextul politicii externe a noii administrații SUA″. (Nicușor Dan, președinte – 17 septembrie 2025)

„În conversația cu secretarul de stat Marco Rubio, am abordat și importanța pe care România o acordă prezenței trupelor militare americane pe teritoriul României într-un format aliat, precum și deciziile noastre de a asigura investițiile necesare pentru ca această prezență să continue, pentru a dobîndi în timp un caracter în care să aibă o componentă permanentă, dincolo de componenta rotativă. Am convenit că prezența soldaților americani trebuie să continue, jucînd un rol esențial atît pentru România, cît și pentru regiune. Are un efect descurajant asupra potențialelor intruziuni și aduce stabilitate vecinilor noștri care nu sunt membri ai UE sau NATO ”. (Oana Țoiu, ministră de Externe – 9 octombrie 2025)

„România și Aliații au fost informați de decizia Statelor Unite privind redimensionarea trupelor americane din Europa” (MApN – 29 octombrie 2025)

„Aș fi vrut să nu fie așa. Însă, din nou spun, fiecare țară… Cămașa e întotdeauna mai aproape de corp decît haina. Fiecare țară își stabilește propria strategie. Aliații americani au anunțat de la începutul anului că se vor uita mai atent către Indo-Pacific. Ținînd cont că Europa în ultimii ani a înțeles acest semnal de alarmă venit odată cu izbunirea războiului din Ucraina și a început să investească mai mult în propriile armate și în zăstrarea propriilor armate, cum ar veni și simplu spus, Europa a decis să-și ia soarta apărării în propriile mîini. Este un lucru predictibil pe care îl așteptam cu toții”. (Ionuț Moșteanu – 29 octombrie 2025) 

Precizări americane

Departamentul de război a explicat într-o comunicare publică faptul că nu e vorba despre o retragere din România, ci de o relocare a forțelor americane armate.

„Ca parte a procesului deliberat al Secretarului Apărării de a asigura o poziție echilibrată a forțelor militare americane, Brigada 2 Infanterie de Luptă a Diviziei 101 Aeropurtate se va retrage, conform programului, la unitatea de bază din Kentucky, fără a fi înlocuită.

Nu este vorba despre o retragere americană din Europa sau un semnal al diminuării angajamentului față de NATO și articolul 5. Dimpotrivă, este un semn pozitiv al creșterii capacității și responsabilității europene. Aliații noștri din NATO răspund apelului președintelui Trump de a-și asuma responsabilitatea principală pentru apărarea convențională a Europei. Această ajustare a poziției forțelor armate nu va schimba mediul de securitate din Europa.

Statele Unite mențin o prezență robustă pe întreg teritoriul european și își păstrează capacitatea de a mobiliza forțe și mijloace pentru a îndeplini obiectivele în teatru și pentru a sprijini prioritățile SUA, inclusiv angajamentul președintelui Trump de a apăra aliații NATO.”

Ștefan Dănilă, fost șef al Statului Major General: Este ca un duș rece pentru noi

Ștefan Dănilă, fost şef al Statului Major General al Armatei Române, a vorbit, într-o intervenție pentru Gândul, despre anunțul reducerii numărului de militari americani în România. Potrivit acestuia, retragerea militarilor nu este semnificativă, din punct de vedere operațional, dar ca mesaj strategic este grav. Fostul șef al Statului Major General al Armatei Române a mai precizat că este normal să ne îngrijoreze acest lucru, punctând că  acest mesaj vine în același timp cu lipsa unui ambasador american în România, ceea ce este, susține interlocutorul Gândul, mult mai grav decât reducerea numărului de militari prezenți în România. 

„Avem o reducere a prezenței americane în România pe fondul a două evenimente importante. În primul rând, administrația americană a spus din februarie – martie anul acesta că va reduce prezența în Europa, în special în Europa de Est. Pe de altă parte, avem acest shutdown –  administrația americană nu poate să-și plătească oamenii – pentru că neaprobarea bugetului în SUA reprezintă incapacitatea de plată a guvernului către angajați. Așadar, problema financiară a SUA nu poate fi minimalizată.

Din punct de vedere a importanței pentru SUA a regiunii în care suntem noi – regiunea Mării Negre, așa cum ne place s-o denumim – decizia luată, anume faptul că se reduc forțele din România, din Bulgaria, din Croația – înseamnă că pentru America nu este de importanță vitală această regiune. Da, avem un parteneriat strategic, își mențin forțe, dar nu este atât de importantă această regiune, așa cum este Polonia, unde nu își reduc forțele.

Este normal să ne îngrijoreze acest lucru, pentru că acest mesaj vine în același timp cu lipsa unui ambasador american în România, ceea ce este, din punctul meu de vedere, mult mai grav decât reducerea numărului de militari prezenți în România. Relațiile între SUA și România se bazează pe un parteneriat strategic pe care îl considerăm noi parteneriat strategic, dar se pare că nu are aceeași valora și relevanță și pentru SUA”, a punctat Ştefan Dănilă, fost şef al Statului Major General al Armatei Române.

„Așa ar trebui să resimțim și să înțelegem exact că responsabilitatea apărării României este, în primul rând, a capacității noastre de apărare și apartenența noastră la UE devine și mai importantă în momentul de față ca o componentă de securitată a României. Trebuie, totuși, să fim prudenți, pentru că America nu a luat decizia de a retrage total din România, va rămâne o prezență semnificativă.

Baza de la Deveselu reprezintă o prezență americană importantă în România. Îmi amintesc că cineva dorea ca această facilitate să fie declarată facilitate NATO. Este foarte important ca facilitatea la Deveselu să rămână o facilitate americană în România”, a conchis fostul șef de Stat Major în intervenția pentru Gândul.

„Situația de securitate regională este tensionată și imprevizibilă”

Gen (r) Ştefan Dănilă a vorbit și într-un mesaj postat pe facebook despre situația retragerii militarilor americani din România și impactul direct asupra țării noastre.

„Situația internă favorizează atacuri politice, articole de presă acide și acuzatoare la adresa conducerii politice actuale. Situația de securitate regională este tensionată și imprevizibilă, fiecare din părțile implicate dorind pacea ei.

În urmă cu cinci ani spuneam că avem cea mai bună situație de securitate din istoria statului român. Aveam ca principal garant parteneriatul strategic cu SUA. Impredictibilitatea deciziilor Administrației Trump, coroborată cu situația politică internă, ne aruncă într-o stare asemănătoare cu cea din anii 1939-1940”, a scris pe Facebook fostul şef al Statului Major General al Armatei Române.