Revitalizarea dialogului, a discursului argumentativ prin dezbaterile „Pe drept cuvânt”

Prima ediție a Dezbaterilor „Pe Drept Cuvânt” a reunit peste 150 de invitați, într-o inițiativă unică în peisajul autohton, menită să scoată în evidență importanța și utilitatea discursului argumentativ pentru societatea românească.

• Electroputere VFU Pașcani marchează a treia victorie consecutivă în disputa cu STB pentru tramvaiele Bucureștiului
• Ilie Bolojan în Dosarul „Fănel Bogos”: Nu mă bag! Dar multe alte nume celebre sunt invocate de „rețele de influență” sau de… escrocherie. Stenogramele și acuzațiile din Ordonanță
• Mark Rutte asigură: Dacă România este atacată, celelalte națiuni ale Alianței vor veni să o apere
• Roxana Rizoiu, alegerea USR ca Avocat al Poporului. Ea l-a împrumutat cu 120.000 de lei pe Nicușor Dan pentru campania prezidențială. Avocatul Toni Neacșu felicită USR pentru propunere și garantează pentru „profesionalismul desăvârșit” al magistratului
• Expert Forum: Scoateți la lumină finanțarea politică!

Avocatul Florentin Țuca a fost gazda reuniunii la care 14 personalități din varii domenii au răspuns
provocării la dialog, în jurul unor problematici de mare însemnătate de pe agenda publică.

În data de 5 noiembrie 2024, a avut loc prima ediție a Dezbaterilor „Pe Drept Cuvânt”, eveniment
organizat la Palatul Fundației Universitare „Carol I”, sediul Fundațiilor Regale (Aula BCU/Biblioteca
Centrală Universitară).

Gazda manifestării, avocatul Florentin Țuca, inițiatorul podcastului „Pe Drept Cuvânt” a mărturisit
că „inițiativa acestei dezbateri a avut în centru motivul prieteniei și al camaraderiei: adunarea
unor prieteni în jurul unor idei, teze sau argumente care sunt sau sper să fie de mare actualitate și
foarte vibrante, motivați fiind, în același timp, și de lipsa din spațiul public autohton a unor
veritabile dezbateri publice”.

„Vorbitorii de astăzi sunt, marea lor majoritate, foști invitați în studioul Pe Drept Cuvânt, un
proiect pe care l-am lansat acum ceva vreme, exclusiv din dorința sinceră de a pune umărul, în
limitele competențelor și posibilităților, la revitalizarea dezbaterii publice, a discursului
argumentativ, a schimbului de idei, fără ca acest demers să ascundă, în ciuda unor rumori și
zvonuri, vreo încercare de promovare electorală”, a adăugat avocatul Florentin Țuca.

Astfel, au răspuns provocării la dialog, în ordinea intervențiilor: Conf. Univ. Dr. Mireille Rădoi,
Director general al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”; Mircea Pușcașu, Fondator al
asociației Bucovina Profundă și coordonator al programelor educaționale ARCUS și ROST, membru al
platformei civice Starea de Libertate și vicepreședinte al Federației ProVita; Otilia Sava, avocat și
fost secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale; Mircea Platon, doctor în istorie, redactor-șef
al revistei Convorbiri Literare; Răzvan Constantinescu, medic gastroenterolog și șef de lucrări la
Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa din Iași; Renate Weber, Avocatul Poporului;
Gabriel Zbârcea, avocat, Managing Partner al Țuca Zbârcea & Asociații; Natalia Roman, fost
magistrat, fost presedinte al Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania (UNJR); Dan Cristea,
avocat, Partener la Țuca Zbârcea & Asociații; Robert Turcescu, jurnalist; Petrișor Peiu, expert în
economie și finanțe, profesor universitar, analist independent și coordonator al departamentului de
Analize Economice de la Fundația Universitară a Mării Negre; Silviu Man, licențiat în Drept, eseist și
traducător; Levana Zigmund, avocat, Partener al Țuca Zbârcea & Asociații; Ioan Chelaru, avocat,
profesor universitar, doctor în Drept, președinte al Uniunii Juriștilor din România și președinte al
Academiei de Științe Juridice din România.

Conf. Univ. Dr. Mireille Rădoi, Director general al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, a
deschis dezbaterile cu un „Cuvânt Introductiv” despre istoria și importanța edificiului conceput de
arhitectul francez Paul Gottereau, la inițiativa regelui Carol I, care a dorit „un aşezământ spre
binele tinerimii universitare”.

Intervenția următoare, intitulată „Eroismul alor noștri”, a aparținut Otiliei Sava, care a amintit
sacrificiile făcute de înaintașii noștri: „Fiecare casă din România a plătit un tribut atât de greu
pentru libertate, integritate. Suntem plini de eroi”.

Mircea Pușcașu, în dialogul său despre „Rădăcinile și funcția lor” a susținut că: „La o judecată a
istoriei, cu toții ne-am uitat caietele acasă. Suntem în postura de a ne întreba cine suntem, ce
vrem să facem. Viitorul există. Noi trebuie să îl descoperim pe cel bun.”

„Singurul lucru la care am fost învățați să ne raportăm sunt aceste linii ale viitorului, cu obligațiile
care vin și pe care cineva le asumă în numele nostru. Am fost incapabili să mai apărăm lucrurile
care ne-au format”, a avertizat Mircea Platon, vorbind despre „Ce mai avem de apărat?”.
„Prin puterea exemplului putem schimba ceva. Curajul provine și genetic, dar și cultura îl
modelează și, mai cu seamă, este crescut prin credință”: acesta a fost răspunsul lui Răzvan
Constantinescu, lectorul discursului numit cu sens „(De)Ce-am făcut de ”pandemie”?”

Invitată în al doilea panel, Renate Weber și-a expus părerea cu privire la „Dreptul contemporan și
strâmbăciunile lui”: „Corectitudinea politică a fost o formulă de respect. Acum, este un instrument
pentru a se ajunge la o politică prin care incluziunea derevine discriminatorie în raport cu ceilalți și
obligatorie.”

„Ar trebui să îmbrățișăm profesorii și școala, pentru că reprezintă cel mai bun sistem de prevenție
pentru relele actuale”, a sfătuit Natalia Roman, în discursul despre „Importanța îmbrățișării la
vremea ei”.

Reflectând cu privire la „Dogme și dileme: ce se poate dezbate și ce este dat ca adevăr”, avocatul
Dan Cristea a precizat: „Dacă vrei să pleci cu aceleași idei cu care ai venit, dacă toată lumea e de
acord, dacă dialogăm pentru a învinge înseamnă că NU dezbatem.”

țuÎntr-o intervenție despre „Decăderea presei în lumea de azi”, jurnalistul Robert Turcescu a dat
verdictul: „Presa a murit. Figurile publice cu care mai poți dialoga sunt din ce în ce mai puține.
Este o criză extraordinară să găsești niște personaje consistente, niște personaje care să
dovedească coerență în discursul public”, avertizând că moartea presei are efecte (grave) pe care
încă nu le înțelegem.

Nu în ultimul rând, avocatul Gabriel Zbârcea a făcut o radiografie sinceră a peisajului electoral
actual în discursul său despre „Eu cu cine votez (ca să fie pace)?” și a îndemnat: „Este important să
vă spun să votați cu sufletul.”

Al treilea panel al Dezbaterilor „Pe Drept Cuvânt” a fost deschis de Petrișor Peiu, cu o analiză
pertinentă privind „Europa în fața crizei de sistem și de valori”: „Credeam în virtuțile pieței libere,
ale capitalismului. Șocul a fost după ’90, și anume să vedem că nu toți credeau în aceste  lucruri”.
„Voi vorbi despre încercarea mea de a-l recupera pe „ieri”. Orașul a cotropit satul, a fost un război
lent și greu de urmărit. Arma supremă – culturalul. Nu a avut nevoie de aprobare și nimeni nu a
sesizat. Nu toate schimbările sunt bune, prielnice sau inevitabile”, a arătat Silviu Man, cu referire
la cele „Două moduri de a falsifica satul românesc”.

„Chiar faptul că suntem întorși împotriva statului, tot ce s-a vorbit aici face parte din Marea
Resetare. Iar Marea Resetare nu e un mediu care invită la dezbatere. E unul care invită la
combatere”, a punctat avocata Levana Zigmund în discursul său despre „Marea resetare ca mare
spulberare”.

Ultima intervenție i-a aparținut lui Ioan Chelaru, care a adus în prim-plan „De ce vrem un stat de
drept”, și a transmis un mesaj puternic despre răspunderea tuturor cetățenilor de a nu lăsa
România să devină o țară de mână a doua în UE: „Fără adevăr, nu există libertate. Fără libertate
noi nu am fi acum aici.”

Prima ediție a Dezbaterilor „Pe Drept Cuvânt” a reunit peste 150 de invitați, evenimentul fiind
organizat de Florentin Țuca, gazda podcasturilor „Pe Drept Cuvânt”, pentru prietenii vorbelor cu
sens și pentru toți cei care (mai) cred în importanța discursului argumentativ.