„Ce face mintea, în epoca ecranului”. Avertismentul neurologului Martin Jan Stransky, la Conferința „Sănătatea mintală în era digitală”

În cadrul conferinței Sănătatea mintală în era digitală, organizată de Q Magazine, marți, 7 octombrie 2025, Jan Martin Stransky a oferit o pledoarie puternică și alarmantă despre efectele omniprezenței tehnologiei asupra creierului și societății.

• România și ai ei guvernanți, umiliți de Viktor Orbán pe propriul pământ: „O căpiță de fân cam strâmbă”
• „Ce face mintea, în epoca ecranului”. Avertismentul neurologului Martin Jan Stransky, la Conferința „Sănătatea mintală în era digitală”
• Testimonies from the online inferno and a stark admission from Health Minister Alexandru Rogobete: Romania is currently unable to treat mental illnesses caused by digital addiction.
• Premiul Nobel pentru pace nu i-a revenit lui Trump. Laureata este Maria Corina Machado, om politic din Venezuela
• INS: Se menține sporul natural negativ al populației României

Discursul său a acoperit un spectru larg — de la impactul imediat al telefonului mobil asupra memoriei individuale, până la consecințele culturale ale „confortului cognitiv” indus de inteligența artificială.

Stransky pornește de la o imagine simplă, dar sugestivă: proximitatea telefonului față de corpul nostru influențează memoria. „Dacă telefonul este pe birou, memoria scade; dacă e în buzunar sau în geantă, starea se îmbunătățește; dacă e în altă cameră, memoria e și mai bună” — spune el, invocând studii care leagă distanța față de dispozitiv de performanța cognitivă. Mesajul este clar: nu e vorba de opinie, ci de date care arată că prezența constantă a ecranului  lângă noi alterează funcțiile atenției și memoriei.

Cea mai dură parte a intervenției profesorului Stransky s-a referit la rețelele sociale și la mecanismele lor psihologice. Citând declarații ale unor fondatori de platforme, el descrie cum social media exploatează sistemele de recompensă ale creierului — dopamina devine monedă de schimb, iar like-urile şi feedback-ul imediat construiesc un ciclu de consum continuu de informație, care nu ajunge în profunzimea gândirii. „Creăm un feedback loop de informație inutilă”, avertizează Stransky, care leagă acest fenomen de FOMO (fear of missing out) și de dependență comportamentală.

La fel de îngrijorătoare sunt efectele pe termen lung asupra copiilor: Stransky citează date care arată corelații între timpul petrecut în fața ecranelor și modificări vizibile în traseele neuronale, cu zone „nefolosite” care devin mai puțin funcționale. El evocă imaginea elefantului fără colții de fildeș ca metaforă a unei evoluții nenaturale: când presiunea externă modifică selecția, structurile dispărute compromit funcționalitatea — o analogie sumbră la „atrofia” unor abilități cognitive din cauza utilizării excesive a tehnologiei.

Referirile sale la AI (inclusiv mențiuni despre efectele folosirii frecvente a unor instrumente ca ChatGPT) sunt puternice și controversate: Stransky afirmă că utilizarea constantă a instrumentelor de generare automată poate reduce formarea de conexiuni neuronale și capacitatea de memorare — el vorbește despre scăderi ale conectivității la utilizatorii frecvenți și despre riscul ca abilitatea de a învăța din greșeli să fie erodată. Observațiile sale merg dincolo de tehnic: sunt un apel la responsabilitate etică a dezvoltatorilor și a instituțiilor educaționale.

Discursul a inlcus imagini vizuale și rezultate de studii neuroanatomice: zonele colorate ale căilor neuronale, studiile de difuzie care arată „umplerea cu apă” a anumitor regiuni după expunere intensă la jocuri video, măsurători ale undelor cerebrale care indică încetinirea procesării la copiii cu expunere îndelungată la ecrane. Toate aceste date sunt folosite pentru a susține afirmația centrală a vorbitorului: nu este vorba de retorică moralizatoare, ci de efecte anatomice și fiziologice observabile.

Stransky merge mai departe și leagă sănătatea digitală de fizic: există dovezi tot mai multe privind legături între utilizarea excesivă a telefoanelor și indicatori somatici — hipertensiune, diabet, obezitate, tulburări metabolice, chiar risc crescut pentru unele forme de demență și accident vascular.

El remarcă, nu fără o notă de ironie, faptul că mulți dintre creatorii tehnologiei nu și-au lăsat propriii copii să le folosească liber invențiile — un gest care spune mai mult decât orice argumente teoretice.

Pornind de la avertismentul lui Manfred Spitzer privind «demenţa digitală», profesorul Stransky transformă această observaţie într-un apel la acțiune societală: nu putem trata tehnologia ca pe o resursă neutră. Este nevoie de politici publice, de revizuirea practicilor educaționale și de o etică a designului digital care să limiteze efectele fragmentante asupra atenției.

Atât în pledoaria sa din cadrul Conferinței „Sănătatea mintală în era digitală, organizată de Q Magazine, cât și în cartea sa „The rise and fall of the human mind”, neurologul sugerează revenirea, acolo unde este posibilă, la învățarea bazată pe texte tipărite și la metode pedagogice care favorizează reflecția adâncă, nu doar competențele instrumentale în utilizarea de interfețe.

Mesajul nu este doar diagnostic. Profesorul Martin Stransky oferă și o direcție umană: importanța relațiilor directe.

„Fericirea este determinată mai mult de numărul de prieteni reali, pe care îi întâlnești regulat, față în față, și nu de cât timp  socializezi în mediul digital”, spune el, subliniind că sănătatea mintală se susține din întâlniri biologice, nu din metrici online.

În acest registru, tehnologia devine instrument — nu substitut — al vieții sociale.

Conferința Sănătatea mintală în era digitală a pus în lumină nu doar riscurile, ci și responsabilitatea comună: școli, părinți, dezvoltatori și factorii decizionali trebuie să colaboreze pentru a trasa limite inteligente. Cuvintele profesorului Martin Stransky rămân un avertisment — și un îndemn: dacă dorim generații capabile de reflecție, empatie și gândire critică, trebuie să proiectăm sisteme, politici și rutine care protejează resursele cognitive, nu care le risipesc.