Delta Dunării – Ce ascunde Paradisul

Nu e nevoie să pleci peste mări și țări ca să vezi o minune a naturii. Delta Dunării este cea de-a treia zonă a planetei în ceea ce priveşte biodiversitatea, după Marea Barieră de Corali şi Arhipelagul Galapagos. Aici găsești peste 5.400 de specii de plante și animale, aici te simți ca în Paradis! Însă situația locuitorilor Deltei este dramatică.

Lucrurile pentru care Delta este recomandată ca destinație turistică, cele care fac din Deltă cel mai veritabil brand de țară al României, toate aceste frumuseți depind în mod fundamental de caracterul izolat al zonei. Frumuseți care nu ar fi posibile dacă Delta ar fi foarte ușor accesibilă. Mi-aduc aminte de o povestire în care Prințul Charles îi spunea primarului comunei în care şi-a stabilit „moşia transilvană” să nu cumva să asfalteze în „cinstea lui” drumurile autentice de țară pentru care distinsul ecoprinț venise…

Izolarea face din Deltă un paradis, dar, în același timp, oamenii care o populează rămân într-un ev mediu care își întârzie tranziția către epoca modernă. Lucrurile care pentru noi, orășenii, par un dat, precum accesul la servicii de sănătate sau educație, sunt inaccesibile acestor oameni.
Pornind de la concluziile Delta Warning Report – „Sănătatea copiilor din Delta Dunării”, în perioada 9 aprilie – 30 mai, Asociația Salvați Dunărea și Delta, Fundația pentru SMURD și Realitatea TV derulează o campanie de strângere de fonduri pentru copiii Deltei – „În Realitate ești mai bun”.

Revista Q Magazine s-a alăturat şi susține campania.

Viața din Deltă în cifre

Situația constatată în Delta Dunării este gravă, în condițiile în care peste 70% din familiile cu copii nu au canalizare, apă curentă și adesea nici apă potabilă în gospodării, accesul medicilor la pacienți este deosebit de dificil, iar cabinetele medicale sunt dotate deficitar.

Sărăcia, lipsa asigurărilor medicale a unei părți a populației, dar și carențele în educația pentru sănătate, atât la nivelul părinților, cât şi al copiilor, cresc riscul apariției afecțiunilor de sănătate.

Afecțiuni care sunt prezente în mod îngrijorător la copiii Deltei: aproape 40% dintre copii au fost diagnosticați ca având probleme de sănătate.

Dintre aceștia, 52% au o igienă orală deficitară și au carii dentare netratate.

Bolile parazitare reprezintă o altă problemă de sănătate, 17% dintre copiii examinați suferă de parazitoză intestinală. Rezultatul recoltării exudatului faringian a fost pozitiv în cazul a 42% dintre preșcolari.

Caracteristicile de mediu ale zonei, specificul alimentației și lipsa accesului la apă potabilă sunt factori favorizanți ai patologiilor înregistrate.

Majoritatea acestor afecțiuni au directă legătură cu problemele de infrastructură din Delta Dunării: de transport, medicale și tehnico-edilitare.

Accesul medicilor la pacienți este deosebit de dificil – distanțele sunt mari şi lipsesc mijloacele de transport. Acolo unde există, cabinetele medicale sunt dotate deficitar, iar salarizarea personalului medical este ridicolă… pe cale de consecință şi actul medical este asemănător.

Nu poți ține un medic în Deltă cu o primă de instalare (pe care o dădeau şi comuniștii) şi cu un salariu de 1.500 de lei… Am tot auzit în timpul campaniei de strângere de fonduri isterii nevricoase de genul: „Voi protejați păsările şi oamenii i-ați lăsat de izbeliște!”.

Ceea ce nu înțeleg foarte mulți dintre ziariștii noștri este că, dacă Delta nu va mai avea peşte şi păsări, iar oamenii vor dispărea și „balta” va fi depopulată!

Pentru că „resursa”, așa cum este denumită bogăția biodiversității deltaice de patrimoniu universal UNESCO în limbaj de lemn, este principala sursă de venit a locuitorilor, şi, din păcate, a marilor profitori cu legături administrative atât de puternice, încât sturionul „se braconează” cu elicopterul unor instituții care ar trebui să apere „balta” de braconieri…

Cu gunoiul la poarta… Deltei

Iresponsabilitatea autorităților locale și centrale în rezolvarea problemelor semnalate este mai mult decât evidentă!

Lângă şcoala de la Maliuc se află o groapă de gunoi „autohtonă” sau „spontană”, şi, deşi primarul a fost amendat cu 10.000 de lei, lucrurile sunt ca înainte… Sistemul de management integrat al gunoiului în Delta Dunării așteaptă de 6 (şase!) ani o rezolvare, dar prioritățile

Consiliului Județean şi ale MDRAT au fost altele: marinele de acostare, bursa de peşte sau construcțiile pe plajă… Nivelul de conștiință verde al autorităților care gestionează Delta Dunării este sublim şi lipsește cu desăvârşire…

De-a lungul anilor, Salvați Delta a pus accent atât pe protejarea mediului înconjurător, cât și pe bunăstarea, nivelul de educație și starea de sănătate a oamenilor din Delta Dunării.

Module de formare pentru dezvoltarea abilităților antreprenoriale ale locuitorilor Deltei, atelierele de economie socială, intervenții medicale și campania de educație pentru sănătate sunt exemple de activități pe care organizația le desfășoară în acest sens.

Filosofia protecției mediului are drept coloană vertebrală armonia dintre oameni și natură. Iar când spațiul de care vorbim este cea mai mare contribuție a României la biodiversitatea lumii, atunci devine stringent ca „paznicii” ancestrali ai locului să fie sănătoși și educați.

În Deltă este nevoie de investiție cu cap, de un cod organic de legi care să le dea localnicilor drepturi în plus pentru protejarea Deltei, dar şi pentru a le oferi oamenilor acces la tot ceea ce înseamnă viață armonioasă, şi, în același timp, să nu influențeze negativ mediul fără de care Delta Dunării ar fi o baltă lipsită de conținut…

Marele Jaques Yves Cousteau spunea că Delta Dunării a fost masacrată de comuniști şi este o minune că ea mai trăieşte. Dar şi comuniștii mai trăiesc, iar ăsta este unul dintre motivele pentru care în Delta Dunării se face agricultură industrializat, ceea ce în Yelowstone, de exemplu, ar fi cel puțin o glumă proastă să vezi tractoare care fac brazdă de 80 de cm şi fermieri care stropesc cu Furadan… până mor câteva mii de porumbei, așa cum s-a întâmplat într-una dintre concesiunile Consiliului Județean…

Resursele obținute în urma campaniei „În realitate ești mai bun” vor fi folosite pentru:

* Îmbunătățirea accesului la apă potabilă prin montarea de sisteme de filtrare a apei la toate școlile din Rezervația Biosferei Delta Dunării. Astfel, peste 1.300 de copii vor putea beneficia, cel puțin la școală, de apă potabilă; * Dotarea școlilor cu material didactic util în secvențele de educație pentru sănătate; * Organizarea unei caravane stomatologice în scopul prevenției și ameliorării problemelor de sănătate orală constatate la peste jumătate din copiii din Deltă; * Dotarea cu instrumentar medical și logistic a Centrului de Permanență de la Sulina.

Delta Dunării este colțul nostru de Paradis de care străinii se minunează şi pe care UNESCO a încadrat-o în rândul minunăţiilor naturii. Însă oamenii care populează această zonă sunt tot mai deznădăjduiţi. Trăiesc în Rai o viaţă de Iad.

Când spui „Delta Dunării”, înțelegi Rai. Chiar şi atunci când mergi în vacanță acolo, trecând peste țânțari şi servicii turistice mai puțin reuşite, tot Rai înțelegi.

Când trăieşti acolo, când eşti pescar cu licență sau locuitor, pur şi simplu începi să declini Raiul spre Purgatoriu. Dacă însă te-ai născut acolo, eşti copil sau adolescent, Purgatoriul se varsă imediat în Iad.

Acest drum invers pe care ființa umană îl face în relație cu destinul său în Delta Dunării nu pleacă de la niciun păcat.

Nu vreau să spun că locuitorii Deltei (14.000 cu toții) sunt sfinți, vreau doar să spun că păcatele lor omeneşti (alcool, violență, braconaj) sunt mici de tot în raport cu blestemul de a te naşte aici. Iar când vine vorba despre copii, de cei care încă n-au început să facă păcate, viața lor seamănă a blestem. Un blestem pentru 1.850 de copii.

Vreți exemple? Iată-le pe cele culese într-o săptămână.

Georgiana Băguleț are 14 ani. Viața ei este un coşmar, de care însă nu e conştientă. La câțiva anişori cade pe sobă şi se arde pe față şi pe piept. Scapă uşor la față datorită unei operații rapide, posibilă la vârsta aceea. La piept însă trebuia să se opereze la vârsta de 7 ani, când corpul începea să se dezvolte.

Mama o lasă în seama bunicii, tatăl părăseşte familia, iar Georgiana ajunge la 14 ani fără nicio intervenție chirurgicală. „Opărita”, cum i se spune la şcoală, începe să înțeleagă că nu e în regulă şi că ar trebui să se opereze. Cine s-o audă? Cine s-o vadă?

La Pardina vine un medic la două săptămâni. Dacă nu exista campania „În realitate eşti mai bun”, şansele Georgianei de a fi operată de profesorul Enescu la Spitalul „Grigore Alexandrescu” ar fi fost nule.

Bogdan Cladiade trăieşte în Sfântul Gheorghe, o comună aşezată la vărsarea Dunării în mare.

E un tip isteț de 13 ani, pe care noi l-am numit copilul-bărbat. Visează să se facă avocat. Nu ştie ce visează. Ştie să taie lemne, să repare roțile căruței, să meargă pe cal, să facă – vara – cărăuşie, să câștige bani pe care îi dă părinților să-şi ridice o casă.

Şansele de a deveni avocat? Nule. Munceşte de la 5 ani. Dacă are noroc, va ajunge un pescar destoinic. Dintr-un motiv simplu: nimeni nu-l îndeamnă să învețe, nimeni nu-i face timp pentru învățătură. El e copilul-bărbat. Prematur. Şi acesta e un exemplu bun. Probabil, copilul se va descurca în viață. Dar visul unui copil din Delta Dunării de a deveni avocat al este întruchiparea perfectă a iluziei.

Intrăm în casa Lăcrămioarei Maxim. Femeia se sperie de moarte. Aflăm abia la sfârșitul filmării de ce. Are patru copii: Ionuț – 10 ani, Bianca – 3 ani, Denisa – 11 ani, Gabi – 1 an. Cel din urmă mănâncă griş cu apă. Adică suge dintr-o sticlă cu biberon. Lăcrămioara zice că e lapte în sat, dar e scump, nu-şi poate permite: e 3 lei litrul! Trăiesc într-o sărăcie lucie. Şansele de a evolua în viață – zero! Şcoală – zero! Educația în familie – zero! Statul zice că face şi drege. Nici măcar starea de sănătate a acestor copii nu e sub control. Deci, zicem: sănătatea – zero!

Putem să-i scoatem din mizerie şi sărăcie? Evident. Dar nu statul român, ci noi, românii.

Ştiți de ce s-a speriat Lăcrămioara când am intrat noi în casă? A crezut că suntem de la Protecția Copilului şi am venit să-i luăm copiii. Această mamă cu adevărat iubitoare ştie foarte exact că-şi creşte copiii în afara legii.

Dorina şi Ana, două fetițe superbe din satul Plopu, comuna Murighiol.

Părinții le cresc bine, învață bine, sunt istețe. Toate lucrurile ar fi OK dacă fetele ar avea şi ele o masă la care să-şi facă temele. De regulă, această masă nu există în Deltă.

Nu există nici realitatea numită birou. Aceste fetițe dorm în aceeaşi cameră cu părinții lor. O fi bine, o fi rău?

Asta-i casa pescarului: o bucătărie, o cameră de dormit, rarisim o sufragerie. Sufrageria e lux.

Şi povestea acestei familii din Plopu este una cu final pozitiv, ne-au zis localnicii. Fetele vor învăța până la clasa a VIII-a. Apoi se vor mărita. Dacă am fi stat mai multă vreme în această familie, cine ştie câte alte lucruri dramatice ar fi fost de pus în pagină. Ne mulțumim să vă spunem doar că, în Deltă, cele mai bune situații sunt cele în care copiii nu sunt înfometați şi sunt lăsați să învețe. Aceste cazuri sunt rarisime.

Donați 5 euro la 0 900 900 880 în rețeaua Romtelecom (nu se percepe TVA)

Donați 10 euro la 0 900 900 888 în rețeaua Romtelecom (nu se percepe TVA)

Donați în conturile Fundației SMURD

cont în lei RO15RNCB0188084808040001

cont în euro RO85RNCB0188084808040002