Gafa lui Nicușor Dan. „Nu e decât o presiune pe procurorul general și o blocare a lui în a-și exercita independent atribuțiile legale”

Președintele Nicușor Dan a afirmat că nu va semna o eventuală cerere de urmărire penală pentru vicepremierul Oana Gheorghiu și că este de părere ca aceasta trebuie să rămână în continuare în funcție. Declarația președintelui este considerată de avocatul Toni Neacșu „o gafă”.

• 20 de ani fără EA
• Înalta Curte trage un semnal de alarmă la CCR: Măsuri aberante care lasă românii de rând fără apărare
• ÎCCJ sesizează CCR în legătură cu ultimele modificări aduse Codului de procedură penală
• Bolojan atacă PSD și explică de ce proiectul reactoarelor modulare are probleme
• PSD, PNL, USR și UDMR au căzut de acord pe legea salarizării

În opinia avocatului Toni Neacșu, faptul că președintele a anunțat că nu va semna nicio cerere a procurorului general echivalează cu o „presiune pe acesta și o blocare a lui în a-și exercita independent atribuțiile legale”.

„Ca să se înțeleagă ce gafă a facut președintele României antepronunțându-se trebuie să se cunoască faptul că sesizarea CSM nu avea nici o valoare prin ea însăși pentru că, potrivit legii, doar Procurorul general putea sesiza Presedintele cu o eventuală cerere de începere a urmăririi penale pentru faptele săvârșite de dna vicepremier Gheorghiu.

Procurorul general al României ar fi făcut asta doar dacă ar fi apreciat, în urma unei analize juridice proprii, că în cauză poate fi vorba despre săvârșirea unei infracțiuni.

Faptul ca Nicușor Dan a anunțat că blochează unilateral orice viitoare cerere a procurorului general nu înseamnă decât o presiune pe acesta și o blocare a lui în a-și exercita independent atribuțiile legale.

Mandatul procurorului general expiră în primăvară, iar dacă vrea ca președintele să-i ofere un nou mandat trebuie să se poarte frumos cu acesta și să-i facă pe plac.”, a scris Toni Neacșu pe Facebook.

Într-un comentariu publicat pe InPolitics, Bogdan Tiberiu Iacob arată că președintele Nicușor Dan a dat azi semnalul oficial că în statul de așa-zis drept numit România, justiția devine discreționară prin ceea ce am putea numi cea mai gravă imixtiune politică post-decembristă.

Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat că a decis să sesizeze organele abilitate pentru efectuarea de cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de incitare la violență, ură sau discriminare în legătură cu declarațiile vicepremierului Oana Gheorghiu despre pensiile magistraților.

CSM susține că, prin declarațiile sale, Gheorghiu a încălcat independența justiției și statutul magistraților într-un mod „iresponsabil” și „populist”. Întrebată sâmbătă, într-o emisiune la Digi 24, cum ar rezolva problema pensiilor speciale ale magistraților, Oana Gheorghiu a răspuns:

„Eu le-aș transmite magistraților un mesaj – le-aș spune că îi înțeleg. Este foarte greu să renunți la un lucru care ți s-a dat. (…) Este foarte greu să beneficiezi ani de zile, zeci de ani de asta și dintr-o dată să ți se spună că nu îl mai ai. Pentru oricine ar fi greu să facă asta. Dar cred că a fost un fel de Caritas acest lucru. Ei au fost prinși într-un Caritas, care nu putea să dureze la nesfârșit și oamenii care sunt pragmatici și raționali ar trebui să înțeleagă asta. România nu își permite să mai plătească acești bani, nu își permite să mai aibă pensionari speciali. Nu avem cum, iar dacă banii aceia trebuie să se ducă la ei pentru că dau sentințe îi iau de undeva și îi pot lua de la gura unui copil care se culcă flămând, de la bugetul unui spital care nu are medicamente”.

„Nu poate o opinie să constituie faptă penală și, în momentul în care va veni, dacă va veni, cererea de avizare a urmăririi penale, eu n-o voi semna, nu este nicidecum o faptă penală”, a anunțat Nicușor Dan. 

Anunțînd, sec, că nu va aproba urmărirea penală a vicepremierului Oana Gheorghiu, la sesizarea CSM, într-un moment cînd foarte probabil plîngerea nici măcar nu a ajuns la Parchet, președintele s-a antepronunțat și a călcat în picioare Parchetul General, Ministerul Justiției, pe cel al Internelor și Înalta Curte. Pentru ceva mult mai lipsit de relevanță, în anii ’90, opoziția a inițiat primul demers de suspendare a președintelui, pe atunci Ion Iliescu.

Legislația română prevede că, în asemenea situații, numai Camera Deputaților, Senatul și Președintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvîrșite în exercitiul funcției lor. Întrucît Gheorghiu nu e și parlamentar, decizia de a da undă verde urmăririi penale aparține strict președintelui. Care are dreptul să o și refuze.

Dar asta, numai după parcurgerea pașilor legali.

Urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvîrșite în exercitiul funcției lor se efectuează de către Parchetul de pe lîngă Curtea Supremă de Justiție, iar judecarea acestora, de către ÎCCJ, potrivit legii. Sesizarea CSM merge, deci, la parchetul amintit care, dacă hotărăște că există motive de anchetă, sesizează președintele țării pentru acordul de începere a urmăririi penale.

În acel moment se formează o comisie specială pentru analiza sesizărilor, formată din 5 membri, iar componența acesteia se aprobă prin decret al Președintelui României, la propunerea ministrului justiției și a ministrului de interne. Pe baza analizei sesizării, a probelor depuse în susținerea acesteia, a declarațiilor și a probelor invocate de membrul Guvernului față de care se solicită urmărirea penală, comisia specială va prezenta președintelui României un raport cu propuneri privind urmărirea penală sau clasarea sesizării. Ședințele comisiei nu sunt publice. Membrul Guvernului pentru care s-a făcut sesizarea are dreptul de a fi audiat de comisie înaintea întocmirii raportului acesteia. Finalmente, președintele României hotărăște asupra raportului prezentat de comisia specială și dispune comunicarea soluției mijloacelor de informare în masă.

După parcurgerea tuturor pașilor legali și după analiza raportului comisiei speciale, președintele poate decide că nu e cazul să dea curs urmăririi penale.

Nicușor Dan a rezolvat-o dintr-un condei: el a anunțat mai înainte de a se pune măcar în mișcare mecanismul împotriva Oanei Gheorghiu – nu știm dacă CSM a apucat să facă sesizarea! – că nu are de gînd să dea undă verde urmăririi penale. „Declaraţia doamnei vicepremier a fost nefericită. Reacţia CSM a fost exagerată. Nu voi semna o cerere de avizare a urmăririi penale” a spus el azi.

Anunțul președintelui e echivalentul unei grațieri anticipate.
Ce îi rămîne de făcut Parchetului de pe lîngă ÎCCJ după anunțul președintelui?
Respectă legea și merge înainte cu o procedură cu final deja cunoscut?
Anunță clasarea plîngerii fără să mai stea să o analizeze?

La 2 iulie 1994, în cadrul unui discurs susținut la Oradea, Ion Iliescu a criticat vehement deciziile judecătorești care ordonau restituirea pe bandă a caselor naționalizate. El a afirmat că judecătorii „au început să dea sentințe care restituie case naționalizate, ceea ce creează haos social” și a sugerat că magistrații ar trebui să fie mai „responsabili” și să evite astfel de hotărîri, pentru a nu agrava conflictele sociale. Aceste remarci au fost interpretate ca o presiune asupra puterii judecătorești și au condus la primul demers de suspendare a unui președinte după căderea comunismului, propunerea căzînd la vot în parlament.

Ceea ce a făcut azi Nicușor Dan bate la scor declarația lui Iliescu, pentru că nu e vorba de o opinie, ci de un anunț public legat de o acțiune cît se poate de concretă a președintelui. Practic, Nicușor a dat azi un semnal că aplicarea legii devine facultativă și discreționară în România, la cheremul celor care dețin puterea.

Nicușor Dan este de părere că Oana Gheorghiu trebuie să rămână în funcție. „Desigur, toată lumea greșește și nu e o greșeală așa de mare”, a comentat el.