Despre Justiția românească în Parlamentul European

Legile justiției, statul de drept în România vor fi dezbătute în cursul zilei de astăzi în plenul Parlamentului European. Dezbaterea va suscita cu siguranță interesul românilor. 

Citește: Replica unui europarlamentar pentru oficialii CE

Dacă ar fi să spunem o poveste, cu siguranță am începe astfel: „A fost odată ca niciodată o ordonanță de urgență ce purta numărul 13, număr cu ghinion după cum se știe”. Da, așa a început povestea reformei în justiția română: cu OUG 13, care a scos oamenii în stradă.

Deși a fost abrogată, spiritele nu au mai putut fi calmate în societatea românească.

Personalitățile române care vor participa la dezbaterea din plenul Parlamentului European: deputatul Liviu Pleșoianu, Ingrid Mocanu, Tudorel Toader și jurnalistul Răzvan Savaliuc.

Potrivit unor surse Q Magazine, mai mulţi judecători din România au vrut să participe la dezbatere, însă nu au primit acceptul oficialilor europeni. Deşi demnitarii români şi-au dorit ca dezbaterea să aibă un caracter tehnic, cu argumente juridice, cei de la Bruxelles nu au fost de acord.

După un traseu nu lipsit de aventură, la sfârșitul anului 2017, Parlamentul României a modificat cele trei legi care reglementează sistemul de justiție în România: Legea 303/2004 privind statutul a judecătorilor și procurorilor, Legea 304/2004 privind organizarea judiciar și Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Oamenii au tot ieșit în stradă, strigând că apără JUSTIȚIA. Toți manifestanții îi acuzau pe politicieni că fac modificările în ascuns deși realitatea era cu totul alta, că magistrații – oamenii cărora li se adresează aceste legi – nu au fost consultați. Și aceasta din urmă acuză era exagerată, ținând cont de o simplă statistică. La legea 303 privind statutul magistraților au fost 163 de modificări venite din partea magistraților, la legea 304 – 64 și la legea 317 – 89 de amendamente propuse din partea specialiștilor în drept.

Scandalul creat în 2017 pe marginea acestor legi fundamentale pentru bunul mers al societății în ansamblu nu a fost nici pe departe similar cu ceea ce s-a întâmplat în 2005, când aceste legi au fost modificate prin angajarea responsabilității guvernului, fără nicio dezbatere de niciun fel: publică sau parlamentară. Pentru că atunci, în 2005, nimeni nu a fost deranjat de modul în care au fost asumate legile. În consecință, a fost liniște.

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a participat în această seară – la grupul social- democraților din Parlamentul European – la prima rundă de discuții referitoare la legile Justiției. Cu acest prilej, Toader a făcut o informare despre parcursul tehnic în urma căruia au fost votate în Parlamentul României Legile Justiției. Toader a dorit să arate că procesul legislativ a fost unul transparent, luat după dezbateri la care au participat societatea civilă și reprezentanții magistraților, informează Lumea Justiției. În sfertul de oră în care Tudorel Toader și-a susținut discursul, nici o secundă nu a fost alocată gravelor abuzuri care au fost comise în România. Acest lucru ar fi ajutat pe europarlamentarii S&D să înțeleagă mai bine care este situația din România și de ce sunt necesare modificările la Legile Justiției.

După cum bine se cunoaște, România a fost clasată printre primele țări cu cele mai multe procese la CEDO pentru încălcarea articolului 6 al Convenției. În ciuda condamnărilor pe bandă rulantă, niciun magistrat – judecător sau procuror – nu a suferit nicio sancțiune financiară sau disciplinară încălcări grave ale drepturilor fundamentale care au condus la erori judiciare. Ceea ce a avut ca efect stoarcerea buzunarului public pentru plata despăgubirilor.

Citeşte şi: România, trasă de urechi din nou

Potrivit mai multor sondaje de opinie, 80 % dintre români au cerut în mod expres responsabilizarea magistraților. Aceasta, întrucât nu exista un sistem eficient de răspundere a judecătorilor și procurorilor.

Un alt punct vulnerabil al legislației anterioare era prea marea interferență între cariera judecătorilor și cea a procurorilor.

Renate WEBER

„Sper ca acum să se spună și ceva concret, să primim ceva explicații referitoare la îngrijorările tuturor privind aceste legi. Dar, din păcate, va fi o dezbatere mai degrabă politică decât una pe text. Fiecare om politic are agenda sa. Eu cred că în România există atât control de constituționalitate, cât și control de oportunitate, cred că societatea românească își poate face legile fără probleme. Sunt europarlamentari, cum e doamna Macovei care are o abordare care pare a fi împotriva României. Și Cristi Preda. Să ceri aplicarea articolului 7, împotriva propriei tale țări mi se pare inadmisibil. De ce e pusă România în aceeași linie cu Ungaria și Polonia? Or fi jocuri politice, or fi interese personale, interese în favoarea altora? Nu știu să spun. Știu doar că asta afectează România. Percepția nu este despre guvernul PSD –ALDE, ci despre România în ansamblu. Decontarea se face de către noi toți, nu de către guvern”.  

Calitatea justiției, în special în instanțele superioare și parchete, este îmbunătățită considerabil. Criterii de experiență  și de comportament profesional sunt introduse pentru promovarea procurorilor și a judecătorilor atât pentru instanțele superioare, cât și a parchetele de nivel superior, și posturile de conducere. De asemenea, perioada de instruire, inclusiv stagiul, este extinsă pentru cei care doresc să devină magistrați. Dezvoltarea carierei se face exclusiv printr-un concurs, organizat pe baza unor criterii obiective, sub supravegherea CSM, incluzând și DNA, unde până acum au fost înregistrate evoluții în carieră doar în funcție de voința procurorului șef al DNA-ului.

Un alt punct nevralgic în sistemul judiciar românesc de până acum era respectarea prezumției de nevinovăție, care exista doar la nivel teoretic, nu și în practică, dovadă fiind defilările prin fața camerelor de filmat a personalităților publice cu cătușe la mâini. Obligația de a respecta prezumția de nevinovăție în urmărirea penală atât la documentarea probelor, cât și la comunicarea publică, este stabilită în noua legislație. Mai mult decât atât, egalitatea de arme dintre procuror și avocat este acum asigurată atât la nivel simbolic, prin pozițiile ocupate în sala de judecată, cât și în cadrul urmăririi penale.

Într-o declaraţie comună a preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi a prim-vicepreşedintelui Frans Timmermans, publicată pe site-ul Comisiei Europene, se atrage atenţia României că Bruxelles-ul este îngrijorat în legătură cu evoluţiile recente din România şi cere Parlamentului de la Bucureşti să reconsidere modificările din justiţie. „Urmărim cu îngrijorare evoluţiile recente din România. Independenţa sistemului judiciar românesc şi capacitatea sa de a combate în mod eficace corupţia constituie pietre de temelie fundamentale ale unei Românii puternice în cadrul Uniunii Europene”, se arată în declaraţia comună.

Prin modificările propuse, noțiunea de independență a procurorului a fost definită mai precis: „Procurorii sunt independenți în ordonarea soluției, în condițiile prevăzute de Legea 303/2004 privind organizarea sistemului judiciar ”.

Comisia de la Veneția spune că: „Există o diferență esențială în ceea ce privește modul în care conceptul de independență sau autonomia este percepută atunci când este aplicată judecătorilor, spre deosebire de cea aplicată procurorilor. Chiar și atunci când face parte din sistemul judiciar, procuratura nu este o instanță. (…) Cu toate acestea, independența sau autonomia parchetelor nu este la fel de netă ca cea a instanțelor”. (Raport privind standardele europene în ceea ce privește independența Sistemului Judiciar: Partea a II-a – Serviciul de urmărire penală).

Procurorii sunt independenți în luarea deciziilor. Principiul ierarhic este pus în aplicare numai în ceea ce privește organizarea administrativă, așa cum prevede Constituția României.

Comisia de la Veneția: „Fără interferență înseamnă asigurarea activităților procurorului în România, procedurile de testare sunt libere de presiune externă, precum și de presiuni interne nejustificate sau ilegale din cadrul sistemului de urmărire penală”. (Raport privind standardele europene în ceea ce privește Independența sistemului judiciar: Partea a II-a – Serviciul de urmărire penală).

Independența procurorilor din România conform noului regulament, este similară cu cea din alte state membre ale UE. Cu toate acestea, în unele state ale UE, factorii de decizie politică, cum ar fi Ministerul Justiției, președintele, parlament, pot interveni în activitățile procurorului și pot ordona sau cere demararea sau încetarea urmăririi penale – Danemarca, Finlanda, Belgia, Germania, Grecia, Franța, Slovenia, Lituania, Republica Cehă, Polonia.

Propunerile pentru funcțiile Procurorului General și ale primului adjunct, procurorul șef al DNA, șefii diviziilor DNA, procurorul șef al DIICOT și adjuncții acestuia sunt prezentați de ministrul Justiției, aprobat de CSM și confirmați de Președintele României prin numire. Acesta nu poate să respingă propunerea decât o singură dată, cu condiția ca refuzul să se bazeze pe motive rezonabile, în conformitate cu deciziile CCR. Până în prezent, Președintele ar fi putut respinge astfel de numiri, de câte ori dorea, fără nici o limitare.

Nu este de trecut cu vederea faptul că până în prezent, existau suspiciuni privind implicarea serviciilor de informații din  România în selectarea judecătorilor. De exemplu, un fost ofițer de informații care a dezvăluit implicarea serviciilor de informații în sistemul judiciar a fost urmărit penal de DNA și același judecător a fost selectat de șase ori în diferite etape
ale procesului.

Europarlamentarul Norica Nicolai a decis săpună o întrebare în plenul Parlamentului European. „Îi voi întreba dacă parlamentele naţionale mai au dreptul, mai au voie să acţioneze în ţara lor. Sper şi la un răspunsˮ, a declarat, pentru Q Magazine, Norica Nicolai.

Concluzia ar fi că au fost luate măsuri importante pentru a asigura independența justiția nu numai față de factorii politici, ci și față de serviciile de informații. Cei care critică amendamentele aduse legile privind justiția, inclusiv oficialii europeni, nu fac nicio referire la defectele extrem de grave ale legilor privind justiția în acest sens, care au fost corectate acum.