Emilia Șercan a repurtat o primă victorie în dosarul de kompromat

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis în parte plângere făcută de jurnalista Emilia Șercan şi a dispus ca Parchetul General să redeschisă dosarul în care l-a acuzat pe fostul ministru de Interne Lucian Bode de favorizarea infractorului, abuz în serviciu şi omisiunea sesizării în dosarul de kompromat.

• Spitalul „Foișor”: Florin Piersic are un tonus bun
• Sondaj Sociopol. Nicușor Dan, greu de prins din urmă de Firea și Piedone
• Eurovision a fost câștigat de un nonbinar. Nemo: The Code este despre călătoria pe care am început-o cu în momentul în care am realizat că nu sunt nici bărbat, nici femeie
• Alianța merge bine. Marcel Ciolacu îl critică pe primarul liberal al Constanței
• Rata analfabetismului funcțional în România a crescut cu 400-500% față de anul 1994. Studiu

„Admite plângerea formulată de petenta Şercan Emilia împotriva ordonanţei de clasare nr. 2822/P/2022 din data de 01.02.2023, a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penală şi criminalistică, menţinută prin ordonanţa nr. 106/II/2/2023 din data de 26.04.2023 a procurorului-şef al aceleiaşi secţii din cadrul parchetului şi desfiinţează în parte ordonanţa atacată, respectiv numai în ceea ce priveşte soluţia de clasare a cauzei sub aspectul săvârşirii infracţiunii de favorizarea făptuitorului, prevăzută de art. 269 alin. 1 Cod penal. În temeiul art. 341 alin. 6 lit. b din Cpp, trimite cauza la procuror pentru a completa urmărirea penală sub aspectul săvârşirii infracţiunii de favorizarea făptuitorului. Definitivă”, se arată în decizia Instanţei supreme.

Anunțul a fost făcută Șercan pe pagina ei de Facebook.

„Înalta Curte de Casație și Justiție a desființat în parte ordonanța de clasare și mi-a admis plângerea în ceea ce privește clasarea infracțiunii de favorizarea făptuitorului și a decis trimiterea cauzei la procuror, pentru a completa urmărirea penală.

Așadar, un judecător de la Înalta Curte a constatat că plângerea mea de favorizare a infractorului a fost îndreptățită și că în legătură cu această plângere nu s-au făcut acte de urmărire penală corespunzătoare. A constatat, așadar, exact ceea ce am reclamat în tot acest timp: că se încearcă îngroparea dosarului fără să fie făcută o minimă cercetare.

Acest dosar a fost instrumentat de procurorul Mihai Hondor, de la Secţia de urmărire penală şi criminalistică a Parchetului General, care l-a clasat după ce m-a audiat pe mine, iar apoi l-a audiat pe Bode, fără să mai facă niciun alt act de urmărire penală.

În plângerea mea am arătat cum, după ce i-am reclamat ministrului de Interne că o probă pe care am dat-o poliției a fost scursă dintr-un dosar penal și publicată pe site-ul infractorului Cristian Rizea, două ore mai târziu a fost publicat un text clonă cu cel de pe site-ul lui Rizea pe un alt site, intitulat patrianoastra[.]com. Acest articol a fost antedatat pentru a crea impresia că a fost publicat cu circa cinci ore înainte ca eu să fi dat proba poliției.

Prin închiderea dosarului anul trecut, în februarie, Parchetul General a încercat mușamalizarea efectivă a dosarului, decizia, așa cum am mai spus, fiind una mai degrabă politică.

Dosarul urmează să fie restituit acum Parchetului General, condus de spilcuitul domn Alex Florența, care îi ține trena ministrei liberale a justiției prin mai toate turneele ei externe în țări mai mult sau mai puțin exotice.

Un an și două luni – atâta timp am pierdut cu acest dosar pentru a demonstra evidența, că Parchetul General nu și-a făcut treaba și a încercat să îl protejeze pe Lucian Bode.

Așa cum am mai spus, singura mea speranță legată de dosarele mele rămâne în judecători.

În ultimii ani, atât ca jurnalist preocupat de zona de justiție, cât și prin experiențele personale, am ajuns la concluzia că sistemul de urmărire penală din România este compromis, fiind puternic controlat atât politic, cât și prin influența unor zone obscure, care au capturat statul”, a scris Emilia Șercan pe Facebook. .

Emilia Şercan a reclamat la Parchetul General că, în anul 2022, la o lună după ce a dezvăluit că Nicolae Ciucă, pe atunci prim-ministru al României, şi-a plagiat teza de doctorat, a descoperit că fotografii personale făcute în casa ei, în urmă cu 20 de ani, i-au fost sustrase şi încărcate pe zeci de site-uri pentru adulţi. O probă pe care Şercan a dat-o Poliţiei pentru a se investiga furtul fotografiilor şi violarea vieţii private a fost publicată online, la 40 de minute după ce a părăsit secţia de Poliţie, iar ulterior a fost preluată şi distribuită pe zeci de site-uri.